Dreptul de a fi cu deficiențe de vedere, (DOC) Perceptia persoanelor cu deficiente de vedere | Filip Guttman - uropraxis.ro
Art 42^1 Protecția persoanelor cu handicap de auz | Lege 103/2014
Persoanele cu dizabilităţi — cine le asigură dreptul la vot? Foto: europalibera. Deşi are 24 de ani, tânărul nu a votat niciodată până acum.
El are o dizabilitate mintală şi, din această cauză, la împlinirea majoratului, a fost lipsit de capacitatea de exerciţiu — dreptul de a lua decizii în mod independent. Pentru că legislaţia moldovenească limitează drepturile politice ale persoanelor fără capacitate de exerciţiu, acestea nu își pot exercita nici dreptul fundamental la vot. În opinia mai multor experți, această prevedere este una discriminatorie și ea rămâne în vigoare în pofida faptului că în anul țara noastră a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Lupta pentru drepturi a persoanelor cu deficiențe de vedere din Polonia
Zilele trecute, mama tânărului, Lilia Popovici, a rămas surprinsă să-şi regăsească feciorul în lista electorală. Acum femeia este mulţumită că feciorul ei se va simţi cetăţean cu drepturi depline.
- Statut Capitolul II.
- Cum să vorbim despre drepturile omului în timpul COVID Cu toate că există prevederi care garantează dreptul de a circula fără restricții alături de câinele care oferă sprijin, atât în legislația poloneză cât și în cea internațională, persoanele cu deficiențe de vedere din Polonia trebuie să lupte pentru pentru a se putea bucura de acest drept.
- Course: Drepturile omului si persoanele cu deficienta de auz
Bucuria lui Adrian însă nu o vor putea împărtăşi alte zeci, sute sau chiar mii de persoane cu dizabilităţi, pentru care dreptul de a vota rămâne a fi unul irealizabil.
Şi asta pentru că autorităţile nu documentația oficiului oftalmologic reuşit să adapteze mare parte a secţiilor de votare necesităţilor persoanelor dependente de scaunul cu rotile, celor cu probleme de văz sau de auz.
Este problema persoanelor în scaun cu rotile care nu vor putea intra în unele secţii de votare, pentru că acestea nu au rampe de acces.
Drepturile omului si persoanele cu deficienta de auz
Nu vor putea vota nici persoanele cu deficienţe de auz, care nu se pot descurca fără asistenţa unui interpret mimico-gestual. În aceeaşi situaţie se află persoanele cu probleme de văz. Ele au nevoie de ajutorul unei persoane de suport, sau de adaptarea cu lumini mai puternice a secţiilor de votare Un studiu recent realizat de Asociaţia Keystone Moldova arată că la scrutinele electorale de până acum mai multor persoane cu dizabilităţi li s-au încălcat drepturile de a-şi exercita votul în condiţii normale.
În cazul persoanelor cu deficienţe vizuale, mobilitatea şi orientarea pot fi extrem de anevoioase. Acestea folosesc percepţiile şi un proces cognitiv complex pentru a-şi desfăşura activităţile cotidiene, pentru a socializa şi pentru a se bucura de mediu şi de cultură.
Unele nu au fost incluse în listele electorale, altele - nu au fost admise la vot pentru că nu aveau acte de identitate, iar în mai multe cazuri exprimarea votului a fost influențată de către personalul instituțiilor în custodia cărora se aflau votanţii.
Îngrijorate că situaţia s-ar putea repeta, mai multe organizaţii neguvernamentale au depus acum o săptămână la Comisia Electorală Centrală un set de propuneri menite să înlăture aceste deficienţe. Igor Meriacre ne-a descris pe scurt esenţa acestor propuneri. La secţiile de votare, să fie posibilă conectarea prin Skype, astfel ca atunci când vine o persoane cu deficienţe de văz să poată fi îndrumată prin skype de către translator.
S-a mai propus ca la unele secţii de votare să se instaleze iluminare mai puternică, astfel încât persoanele cu deficienţe de văz să poată vedea ce e scris în buletine. Totodată, am cerut să fie tipărit un anumit număr de buletine de vot cu caractere de litere mai mari.
10 lucruri pe care nu le stiai despre persoanele nevazatoare
Deşi până la alegeri au rămas zile numărate, Comisia Electorală Centrală, instituţia responsabilă de asigurarea condiţiilor adecvate pentru vot în toate secţiile de votare, nu s-a pronunţat deocamdată pe acest subiect. Şi asta în pofida faptului că instituţia susţine că depune eforturi pentru a crea condiţiile necesare pentru toate categoriile de persoane cu nevoi speciale. În Chişinău doar 2 din 55 de instituţii publice sunt adaptate Anterior CEC a anunţat că a procurat un set de rampe de acces pentru persoanele aflate în cărucior, care vor fi instalate la intrarea în secţiile de votare.
Igor Meriacre se arată sceptic că aceste rampe vor fi de folos.
O analiză efectuată de Asociaţia Motivaţie arată că din cele 55 de instituții cu destinație publică evaluate în municipiul Chișinău, doar 2 clădiri erau adaptate în totalitate necesităților persoanelor cu dizabilități locomotorii. În 10 din clădirile evaluate vor fi organizate secții miopia copiilor votare, în timp ce niciuna din acestea nu este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități.
Voluntari din cadrul organizaţiei pe care o conduce Igor Meriacri vor monitoriza în cadrul scrutinului actual cum îşi vor exercita dreptul la vot persoanele cu dizabilităţi, adaptabilitatea secţiilor de votare şi vor pregăti un raport pe cazurile problematice.
Conform Raportului de Stat al Republicii Moldova referitor la implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în ultimii ani, statul a înregistrat anumite progrese în asigurarea drepturilor politice a persoanelor cu dizabilități.
Aceste progrese se referă în special la: modificarea Codului electoral prevederi privind accesibilitateaadoptarea Legii nr.
- De asemenea, cuvintele "Operă sau alt obiect protejat" sunt explicate în propunerea legislativă astfel: "Operă care se prezintă sub formă de carte, publicaţie periodică, ziar, revistă sau alte tipuri de scrieri, notaţii, inclusiv partituri, precum şi ilustraţiile aferente acestora, pe orice tip de suport, inclusiv în format audio, cum ar fi cărţile audio, şi în format digital, care este protejată prin drept de autor sau drepturi conexe şi care este publicată sau pusă sub o altă formă la dispoziţia publicului în mod legal".
- Efectul diratonei asupra vederii
- Îşi exprimă aprecierea faţă de faptul că s-a finalizat de către Comitetul Ad-hoc elaborarea proiectului pentru Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi proiectul Protocolului Opţional la Convenţie; 2.
Organizaţia pe care o conduce Vanu Jereghi intenţionează să meargă într-un proces de judecată pentru a dovedi că şi persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu au dreptul să voteze şi că prevederile normative ce interzic dreptul de a fi cu deficiențe de vedere la vot sunt discriminatorii şi contravin Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, pe care R.
Moldova a ratificat-o, obligându-se să racordeze legislaţia naţională în spiritul legislaţiei internaţionale.
Internatele psihoneurologice - luate cu asalt de partide Dacă în anii precedenţi directorii instituţiilor psiho-neurologice nici nu vroiau să audă de votare, anul acesta lucrurile s-au schimbat. Majoritatea spun că procesul de votare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale, care nu sunt lipsite de capacitatea de exerciţiu, va decurge în mod normal şi că nimănui nu i se va încălca dreptul la vot. Schimbarea de situaţie, la părerea mai multor experţi, se datorează mai degrabă faptului că partidele politice antrenate în campania electorală au văzut un potenţial de voturi în instituţiile psiho-neurologice şi pe parcursul campaniei electorale le-au tot vizitat.
În primul rând buletinele de identitate nu se află la deţinători, ci sunt la administraţia instituţiei, care decide cui să-i dea sau nu buletinul ca să meargă la vot.
Apoi medicul poate să decidă dacă, de exemplu, Andruşa e mai cuminte — îi permitem să voteze, dar iată Ion e cam agitat astăzi, Petrică nu se simte bine, îi lăsăm să stea în camerele lor.
Cam aşa se întâmplă în multe instituţii.
Ce spune legea și ce se întâmplă în practică
Anul acesta i-am văzut pe directorii instituţiilor interesaţi să scoată cât mai multă lume la vot. IDOM-ul va monitoriza şi în acest scrutin electoral cum îşi vor exercita dreptul la vot persoanele cu dizabilităţi mintale.
Persoanele imobilizate la pat pot solicita urna de vot acasă Persoanele imobilizate la pat şi cele care nu se pot deplasa la secţia de votare vor putea vota acasă sau la locul aflării lor. Reprezentanţi ai biroului electoral se vor deplasa la ei cu o urnă dreptul de a fi cu deficiențe de vedere.
Pentru aceasta, persoanele imobilizate trebuie să facă o solicitare prealabilă la secţia de votare unde urmează să-şi exercite dreptul de vot.
Orbirea și deficiența de vedere | Essilor Romania
Conform legislaţiei electorale, alegătorii îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, iar în cazuri speciale, la secţiile de votare din regiunea în care se află temporar: fie la muncă sau la tratament, ori în custodia organelor de drept. Ei pot verifica, la secţia de votare din raza domiciliului lor, unde trebuie să voteze. După introducerea codului personal se poate vedea la ce secţie de votare este înscrisă persoana respectivă.
Secretarul CEC, Andrei Volentir ne-a declarat că anul acesta va fi aplicat Registrul electronic de vot în care sunt deja incluşi toţi cetăţenii cu drept de vot, iar secţiile de votare vor fi dotate cu rigle speciale pentru ca bătrânii, persoanele cu deficiente de văz să poată dreptul de a fi cu deficiențe de vedere în dreptul numelui lor şi, respectiv, să semneze corect şi în buletinul de vot.
În ceea ce priveşte persoanele cu handicap mental sever care stau în familii şi antrenarea vederii în timpul zilei însoţitor, acestea pot fi duse la vot, dar însoţitorii trebuie să prezinte la biroul electoral al secţiei de votare documentele care să certifice atât dizabilitatea, cât şi calitatea de însoţitor pentru a merge împreună cu alegătorul în cabina de vot.
Şi boschetarii vor putea să voteze L-am întrebat pe Andrei Volentir, cum îşi vor satisface dreptul la vot cetăţenii care, din varii motive, nu au viză de reşedinţă şi din această cauză nu sunt incluşi în Registrul electronic al alegătorului.
Video promoțional al festivalului
Şi această categorie de persoane numără 89 de mii. Ei vor putea vota la secţia de votare în raza căreia îşi au locul de trai, dar trebuie să se legitimeze cu un act de identitate. Cetăţenii din stânga Nistrului trebuie să se deplaseze pe malul drept Ca şi în scrutinele electorale anterioare, o situaţie problematică se atestă în cazul alegătorilor din regiunea de Est a R.
Moldova, controlată de administraţia nerecunoscută de la Tiraspol, care nu permite, deocamdată, deschiderea unor secţii de votare în localităţile din stânga Nistrului.
Informatii legislative
Ei, vor putea vota, potrivit CEC, ca şi în anii precedenţi, la secţiile de votare din localităţile de pe malul drept al Nistrului. Şi nici nu trebuie să se facă economii pe seama faptului că nu au fost deschise secţii de vot pentru alegătorii din raioanele de Est ale Moldovei.
Numărul celor cu drept vot a fost inclus în Registrul alegătorilor, dar ei nu vor putea să-şi exercite dreptul la vot, pentru că nu au fost create condiţii. La scrutinul electoral de duminică sunt aşteptaţi la urne peste trei milioane de alegători, dintre care circa mii de cetăţeni din dreptul de a fi cu deficiențe de vedere din stânga Nistrului.
Tehnologie inovativă pentru persoanele cu dizabilități de vedere
Pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie au fost constituite de secţii de votare, dintre care 95 peste hotarele ţării. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate. Materialele de pe platforma www.
În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol.
Detalii proiect CASN - Cursuri accesibile pentru studenții nevăzători - Mai - Iunie Proiectul are drept obiective infiintarea a sase centre de accesibilizare a informatiilor pentru persoanele nevazatoare, in care vor fi produse carti si cursuri pentru studentii cu probleme de vedere.
În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
