Filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii, Urmariti-ne si pe Facebook

filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii

Întemeierea filosofică a formelor conştiinţei sociale şi culturii … 2. Filosofie practică şi filosofie teoretică …………………………. Filosofia ca atitudine şi stil de viaţă …………………………….

Filosofia şi ştiinţa ………………………………………………. Filosofia şi cultura ……………………………. Dimensionarea acţionalistă a demersului filosofic ……………… 7. Filosofie şi umanism ……………………………………………. Asupra obiectului şi problematicii filosofiei ……………………. Filosofia şi condiţia umană …………………………………… Pregătirea omului pentru viaţă şi trăire demnă ……………….

Pregătirea omului pentru comunicare şi dialog intersubiectiv c.

Ce este o definiție de viziune asupra lumii. Conceptul de viziune asupra lumii

Pregătirea omului pentru asumarea solidarităţii şi deschiderii d. Pregătirea omului pentru moarte ……………………………. Pregătirea omului pentru universalizare şi nemurire ………… f. Pregătirea omului pentru deprinderea sentimentului fericirii şi înţelegerea rostului său existenţial ………………………….

I. Obiectul şi problematica filozofiei

Consens şi specificitate în abordarea problemei ontologice ……. Condiţii ale existenţialităţii transcendentului …………………… 3.

filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii cum să restabiliți vederea după un accident vascular cerebral

Relaţiile dintre imanent şi transcendent din perspectivă religioasă şi din perspectivă laică ………………………………………….

Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei ontologice ……………………………. Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei cosmologice ……………………………. Antiteza dintre ştiinţă şi metafizică în argumentarea existenţialităţii sacrului. Nevoia actuală de sacru …………… Fie că i-au înţeles, fie că nu i-au înţeles semnificaţiile şi rostul în configurarea tablei valorilor.

comisie șofer vedere

Au căzut însă de acord că acest termen desemnează o dimensiune adâncă şi ascunsă a lumii valorilor, pe care numai cei înţelepţi o pătrund şi, dintre aceştia, numai cei înzestraţi cu virtuţi creative de excepţie o practică specializat, cu toate că fiecare om filosofează spontan sau conştient. Câţi filosofi, atâtea tentative de a defini semnificarea acestui termen, nu de puţine ori socotit magic filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii, în orice caz, esoteric.

Din care motiv nu se poate cădea de acord asupra unui consens în această privinţă. De altfel, nici nu se poate sconta aşa ceva, deoarece referenţialul filosofiei nu poate fi riguros precizat. De cele mai multe ori ne scapă, când crezi că l-ai prins, îl pierzi şi te afunzi în căutări la nesfârşit. Doar ştiinţa aspiră la rigoare şi circumscrie în limită. Filosofia însă ţinteşte nelimitatul. Ceea ce o face să fie accesibilă doar celor care operează cu mulţimi vagi şi care au credinţa că totul este accesibil doar ca posibilitate mijlocită, ca realitate integrală fără margine.

În ce ne priveşte, bazându-ne pe încercările altora de a o defini, am întreprins un demers asupra obiectului şi problematicii filosofiei, asupra rostului ei şi a particularităţilor în care se desfăşoară demersul filosofic, în lucrarea noastră anterioară Metafilosofie apărută în în Editura Fundaţiei România de Mâineprecum şi cu diverse prilejuri în cuprinsul Tratatului de 7 Universitatea SPIRU HARET filosofie — în trei volume — apărut în aceeaşi editură în anii, De această dată, vom întreprinde — sub formă de eseu liber — abordarea altor dimensionări ale răspunsurilor la întrebări, cum sunt: Ce este filosofia?

Care-i este rostul şi în ce constă specificitatea ei în ansamblul cunoaşterii şi conştiinţei sociale? Oprindu-ne mai ales asupra raportului dintre crearea şi asimilarea valorilor filosofiei şi realizarea condiţiei umane.

Convinşi că, aşa cum este îndrituit să fie, rămâne încă mult de spus în această privinţă. Bucureşti, Editura Academiei,p. Prin partea filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii sunt cunoscute toate cele care sunt, iar prin cea practică se întreprinde îndrumarea demersurilor umane […]. Aşa stând lucrurile, filosofia a fost concepută pentru a pune în ordine sufletele omului: prin latura sa teoretică ea pune în ordine facultăţile cognitive, iar prin latura sa practică, pe cele vitale, făcându-ne să ne stăpânim pasiunile şi dorinţele şi să nu le dăm frâu liber, dincolo de ceea ce se cuvine.

Din punctul de vedere al spiritului putem considera filosofia tocmai ca lucrul cel mai necesar. Este tot aşa de nebunesc să-ţi închipui că o filosofie trece dincolo de lumea contemporană, ca şi a crede că individul depăşeşte timpul său.

Filosofie - Notiuni de baza, Volumul 1, Nicolae Sfetcu, PDF

Prefaţă, Bucureşti, Editura Academiei,p. I, Bucureşti, Editura Politică,p. Pe de o parte, trăsătura esenţială a atitudinii teoretice a filosofului o constituie universalitatea tipică a atitudinii critice, hotărâtă să nu accepte fără examinare nici o opinie prealabilă, nici o tradiţie, iar de îndată ce e vorba de întreg universul dat tradiţional, să pună orice problemă în funcţie de adevărul în sine, în funcţie de o idealitate. Filosofia nu se reduce însă numai la o nouă atitudine de cunoaştere… Rezultă şi o transformare profundă a 12 Universitatea SPIRU HARET întregii practici a existenţei umane şi, deci, a întregii vieţi a culturii: ea nu mai poate fi reglementată de experienţa naivă a vieţii cotidiene şi de tradiţie, ci numai de adevărul obiectiv.

Într-o omenire de tip european, filosofia trebuie să-şi exercite constant funcţia sa arhontică privitoare la umanitatea în genere. În fiecare epocă istorică, filosofia efectivă reprezintă tentativa mai mult sau mai puţin reuşită de a realiza ideea directoare a infinităţii, iar prin aceasta chiar totalitatea adevărurilor […].

  1. Care este viziunea asupra lumii. Tipurile și formele sale
  2. Am descoperit atunci, cu durere şi revoltă, că nu poţi trăi într-un mediu cultural represiv fără să fii tu însuţi afectat de starea de minorat intelectual în care s-a aflat societatea românească timp de mai multe decenii.
  3. IZVOARE DE FILOSOFIE : Filosofia la RRC
  4. Miopie staționară

Nici un fel de cunoaştere parţială, nici un fel de adevăr separat nu trebuie absolutizate şi izolate. Numai în această conştiinţă de sine supremă, ce devine la rândul ei o ramură a sarcinii infinite, filosofia poate să-şi îndeplinească funcţia de a se înălţa pe sine şi, prin aceasta, de a promova o unitate autentică.

Deoarece, oricare ar fi condiţia sa, aceasta aparţine domeniului cunoaşterii filosofice în stadiul suprem al conştiinţei de sine. Abia astfel filosofia ajunge la sine însăşi şi la sarcinile ei explicite. Filosofia reguli de bază privind igiena viziunii pune în mişcare numai prin saltul pe care propria existenţă îl realizează în posibilităţile fundamentale ale Dasein-ului considerat în întregul său.

Intrebari si raspunsuri Descriere O introducere prin notiuni de baza in lumea filosofiei, cu raspunsuri la cele mai profunde intrebari pe care ni le punem cu totii, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon si Confucius pana la ganditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentala a existentei, a societatii si a modului in care gandim. Dupa o prezentare generala a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice si scoli si traditii filosofice, sunt abordate subiecte specifice in filosofie, precum Dumnezeu religiabinele si raul eticadrepturile animalelor, filosofia politicii, aparenta si realitate, filosofia stiintei, filosofia mintii, si arta estetica.

Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spaţiu fiinţării în întregul ei, de asemenea să te laşi prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare din noi îi are şi în preajma cărora obişnuieşte să se furişeze şi, în sfârşit, să dai curs liber acestei plutiri pentru ca, în nesfârşita ei legănare, ea să revină mereu la întrebarea fundamentală a metafizicii pe care Nimicul însuşi ne constrânge să o punem: De ce este, de fapt, fiinţare şi nu, mai curând, Nimic?

O operă filosofică constă, în esenţă, din explicaţii. Rezultatul filosofiei nu sunt «propoziţiile filosofice» ci clarificarea propoziţiilor. Filosofia trebuie să clarifice şi, delimiteze riguros gândurile, care altfel filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii, ca să zicem aşa, tulburi şi confuze. Ea va semnifica inexprimabilul prin faptul că prezintă clar inexprimabilul.

Filosofia menţine vie exigenţa: de a dobândi sensul vieţii dincolo de toate scopurile din lume, de a determina sensul care înglobează toate aceste scopuri, de a împlini acest sens, realizându-l în prezent oarecum de-a curmezişul timpului, de a sluji prin propriul prezent totodată viitorul, de a nu coborî niciodată omul sau un anume om în condiţia de simplu mijloc. Filosofia doar — n.

Account Options

Fără puritatea adevărului ştiinţific, propriul ei adevăr îi este, de fapt, inaccesibil. Filosofia e sortită, ca fiind conştiinţă a raţiunii orientate, să arate către ce este cu adevărat orientată raţiunea. Ea singură duce până la capăt mişcarea raţiunii, făcând-o să nu rămână simplu impuls raţional şi simplu fanatism al consecvenţei, ci luminând întreaga ei desfăşurare către împlinirea întregului ei rost.

Cea dintâi obligaţie a celui ce se devotează filosofiei este să lămurească scopul şi puterile acestei discipline. Nesocotirea acestei cerinţe elementare şi prealabile are cele mai grave urmări.

Conştiinţa universalului prezent în faptele singulare este specificul filosofiei, iar gradele teoriei ei ierarhizează cultural neamuri şi oameni.

Care este viziunea asupra lumii. Tipurile și formele sale

Reconstrucţie filosofică, Bucureşti, Casa Şcoalelor,p. Rădulescu-Motru, Rostul filosofiei, Bucureşti, Institutul de arte grafice ale muncii,p. Prin aceasta se lămureşte de la sine cum se face că în cuprinsul filosofiei experienţa şi construcţia teoretică se declară, în general, amestecate în alt dozaj decât în cuprinsul ştiinţei.

Pentru filosof, experienţa în totalitatea ei este un pretext pentru o interpretare de extremă, superlativă amploare, care rămâne ţinta demersurilor sale. Editura Facla,p. Iată de ce este cu neputinţă ca filosofia să nu întâlnească omul: obiectul ei prin excelenţă. Şi cum poate ea să existe dacă nu pentru că omul se preocupă de Fiinţă?

vedere încețoșată la amurg

Şi chiar dacă Fiinţa este aceea care impune omului să se preocupe de ea, se pune întrebarea: cine este omul, ca să conceapă această preocupare? A-ţi exercita judecata înseamnă a propune filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii a recunoaşte valori, iar această participare a valorilor «realizează» filosofia şi îl angajează pe filosof. Aşadar, potrivit acestei «definiţii» tradiţionale, noţiunea de filosofie, intră, pe bună dreptate, asemenea conceptului de «ştiinţă» în cuprinsul mai larg al noţiunii de «cunoaştere» în principiu obiectivă.

Reţinem acest fel de a fi al filosofiei, dar cu observaţia prealabilă, adică cu rezerva că, pentru autorul prezentei expuneri, ea, această particularitate este numai una dintre notele definitorii ale filosofiei.

miopia se poate vindeca medic oftalmolog pediatru și oftalmolog

Căci, cum va reieşi, credem, din medicamente pentru miopia progresivă de mai jos, filosofiei îi este proprie, după concepţia noastră, alături de acest fel de raportare a omului la univers — raportare teoretică ce tinde spre oglindirea cât mai obiectivă obiectivă, în sens ştiinţific a realităţii — şi un alt mod de raportare, anume: raportarea valorificatoare a diverselor forme de existenţă, reţinute de cunoaşterea teoretică, care, în principiul său filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii, nu valorifică, ci numai înregistrează cât mai exact şi mai obiectiv cu putinţă realul ….

Anume: toate marile sisteme conţin în formă elaborată sau numai implicit, şi o estetică, şi-n primul rând o morală. Presupune, adică, un ideal de realizat. Roşca, Ştiinţă şi filozofie, în vol. Oameni şi climate, Cluj, Editura Dacia,p, Dar dacă interpretăm toate acestea la nivelul intelectului activ aşa cum ne dă dreptul întreaga filosofie aristotelicăatunci filosofia începe de la un miracol, acesta fiind începutul filosofiei teoretice sau, mai bine-zis, al momentului când omul devine un sophos, un înţelept… care-şi modifică statutul său ontologic, devenind universal al fiinţei — n.

Sophos-ul cunoaşte lumea, fiind el însuşi una sau mai multe din stările ei, şi o stăpâneşte. Nu este numai miracol pe care l-ar săvârşi inteligenţa umană, urcând omul pe culmea Fiinţei, ci ea este capabilă să-l facă să producă miracole, iar sophos-ul este în această calitate un thaumaturg.

Filosofia teoretică devine astfel o philosophia mirabilis,…thaumasia philosophia, o filosofie a mirării pe planul cunoaşterii o schimbare 20 Universitatea SPIRU HARET exclusiv înlăuntrul fiinţei umane — avea în vedere autorul —, spre deosebire de alte filosofii contemporane care au în vedere provocarea unei schimbări în afară — n. Răspunsul este dat chiar de problemele filosofice atacate: necesitatea permanentă a intelectului uman de a depăşi înţelegerea succesivă şi principial limitată a realităţii, printr-o privire de ansamblu din care să reiasă însuşi sensul existenţei.

Fie că e vorba de sensul social-politic al rânduielilor noastre omeneşti, fie că e vorba de cunoaşterea ştiinţifică şi de orizontul ei teoretic, ca şi de înţelesul şi uneori de primejdiile aplicării ei; fie că e în joc omul desfătării artistice sau al frământării religioase —, pentru conştiinţa contemporană a devenit tot mai limpede că în modalitatea filosofiei se întemeiază şi se împlinesc toate acestea. În toate este vorba de un «sens», care se cere dus până la capăt, adică transpus pe registrul filosofiei.

Devenirea întru fiinţă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,p. Te învaţă să gândeşti — nu adevărul. Frumuseţea ei e că se poate începe de oriunde. Nu e o ştiinţă şi nu are nici măcar o definiţie. Îţi place Descartes? Începe cu Descartes. Te pasionează problema definirii? Începe cu ea. Dar ştii să începi?

Ce e filosofia?

Cafeneaua filozofică. Seneca, Scrisori către Lucilius

Asta ai s-o înţelegi pe drum. Căci pleci acum, pleci spre o lume pe care o poţi găsi oriunde ai pleca.

filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii emblema oftalmologiei

Nu există o cale regală pentru matematici, spune Euclid unui rege; dar tocmai că există, şi pentru matematici şi pentru ştiinţă: e calea regală a raţiunii, calea lucidităţii. Nu se poate învăţa matematica decât într-un fel, iar asta înseamnă calea regală. Dar filosofia n-are aşa ceva. Ea se poate învăţa de oriunde, căci n-are calea regală a raţiunii, ci căile neştiute ale inimii.

De aceea nu veni aici fără dragoste…iar fără dragoste nu face nimeni cultură şi, în orice caz, filosofie…Fă ce-ţi place. Iar dacă-ţi place filosofia, vei găsi cândva pe Kant. Nu-l vei găsi? Nu ţi-a plăcut filosofia… E simplu. Nu citi pe Kant, dar iubeşte filosofia. Iar dacă iubeşti filosofia, vei citi pe Kant. Şi totuşi… întâi de toate, dacă-l interesează filosofia, trebuie să-l intereseze omul.

Ştiinţa vorbeşte despre lucruri şi în cel mai bun caz de idei. Dar abia atunci începi! Şi toţi vorbesc despre libertate. În filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii decenii se întâmplă totul în filosofie. Dar reflexiunea asupra cunoaşterii, adică luarea de cunoştinţă de sine, integrarea în viaţa spirituală dă altceva: dă filosofie. Iar cunoaşterea poate să fie doar raţională deşi oamenii de ştiinţă încep să vorbească şi ei despre iraţional ; dar conştiinţa că cunoaşterea e raţională nu e de fel un exerciţiu raţional.

Nu pot înţelege cum vor unii să fie acelaşi care devine deficient de vedere filosofia să fie ştiinţifică, să fie chiar ştiinţă două lucruri, care de la început spun că nu vor să fie acelaşi lucru.

Hiperopia strabism recunoşti după ceva precis: filosofează pentru alţii, nu pentru ei. Scriu ca să predea, nu ca să lămurească Părintele celor fără demoni: Aristotel. Obiectul filosofiei e ceea ce nu se vede! O idee obişnuită sau chiar a cunoaşterii ştiinţifice, e despre ceva. O idee filosofică e despre celelalte idei e o idee care înghite celelalte idei.

Într-un sens, ea are mai mult caracter funcţional, pe când celelalte au caracter substanţial … Orice idee filosofică e una pe care o propui. O activitate încântătoare. Dar nu e o experienţă spirituală. Filosofia şi ea vorbeşte despre altceva; e chiar insuportabilă când pune în joc subiectul, conştiinţa şi Weltanschaung-ul.

Dar acel altceva «raţiune» e atât de înrudit cu omul încât filosofia trebuie să-l piardă pe acesta, pe când ştiinţa poate filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii să-l uite.

Ştiinţa îţi dă doar cunoştinţe, fără realităţi şi lasă loc orgoliului de a le avea ; religia, o realitate pustiitoare, ce totuşi se poate îndura de tine.

filosofia ca formă teoretică a unei viziuni raționale asupra lumii

Frica de Domnul ţi-o dă filosofia. Foarte bine spune filosofia analitică, voi studia sensul propoziţiilor, căci orice are sens se exprimă prin propoziţii. Nu mă interesează sensul lumii, ci sensul propoziţiilor despre sensul lumii.

Filosofii transilvăneni pot fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. O mențiune specială merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. Expert în psihologie experimentală a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kanta urmat tendința inductivistă în metafizică.

Botanica, nu! Logica, nu. Dar dacă, în loc să te adânceşti în libertatea de om, te întorci asupra naturii, ca omul de azi, atunci pierzi privilegiul câştigat. Trebuie să-ţi alegi adversarul şi adversitatea. A face simplă concurenţă naturii cu obiectele tehnice înseamnă a rămâne la nivelul ei, depăşit totuşi.

Mai multe despre acest subiect