Polipoză vedere pansinuzită
Elementele ei structurale sunt: oasele, cartilajele şi ţesutul fibros. Scheletul osos se află în jumătatea superioară şi este alcătuit din oasele proprii nazale şi din apofizele ascendente ale oaselor maxilare.
Comentarii
Scheletul fibrocartilaginos se află în jumătatea inferioară a nasului şi este format din cartilajele triunghiulare şi alare. Acest schelet este acoperit de muşchii nazali cu rol în mimica fetei.
- In ultimele doua decenii, atat medicii cat si pacientii s-au bucurat de numeroasele schimbari si imbunatatiri in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii.
- Infecțiile dentare pulpite, gangrenă.
- Consideraţii clinice şi terapeutice în sindromul Woakes
- Vedere a medicului clipi ochi
- Domnul dr.
- Potențiator de vedere a electronilor
- Rinologia- Polipoza nazala
Fetele laterale ale piramidei se întâlnesc anterior, formând dosul nasului sau creasta nazală. Dispoziţia elementelor osoase şi cartilaginoase influenţează în mod major forma şi armonia estetică a feţei, precum şi funcţionalitatea cavităţilor nazale. Vascularizaţia piramidei nazale este asigurată de: q artera facială şi ramurile ei; q artera dorsală a nasului, ram provenit din artera oftalmică. Polipoză vedere pansinuzită angulară asigură scurgerea venoasă şi prezintă mare importanţă clinică, deoarece o tromboflebită datorată unui furuncul maltratat, din regiunea buzelor sau a nasului propagă infecţia, pe calea venei oftalmice, la sinusul cavernos, provocând trombozarea acestuia.
Inervaţia senzitivă a piramidei provine din primele 2 ramuri ale trigemenului, iar inervaţia motorie este asigurată de nervul facial. Cavitatea nazală este divizată de septul nazal în două cavităţi aplatizate transversal, situate polipoză vedere pansinuzită baza craniului, orbite şi cavitatea bucală.
De regulă nu sunt egale, iar polipoză vedere pansinuzită prezintă: q un vestibul nazal şi q cavitatea nazală propriu-zisă fosa nazală. Vestibulul nazal este partea cea mai anterioară a cavităţilor nazale şi este acoperită de epiderm, ce conţine fire de păr vibrize şi glande sebacee, acestea din urmă constituind locul de origine al furunculilor nazali.
Scheletul acestei porţiuni nazale este cartilaginos, cartilajul alar cu aspect de potcoavă asigurând rigiditatea aripioarelor nazale.
Clasificarea sinuzitelor
Medial cele două cartilaje alare se alipesc şi alcătuiesc columela. Graniţa internă dintre vestibulul nazal şi fosa nazală este asigurată de limen nasi, o valvă nazală internă, reprezentată de marginea superioară a cartilajelor triunghiulare. Această regiune este porţiunea cea mai strâmtă a cavităţilor nazale şi are un rol deosebit în respiraţia nazală.
Fosele nazale se întind între limen nasi şi coane, prezintă 6 pereţi, dintre care cel extern este cel mai important în funcţia nasului şi totodată şi cel mai complex. Acest perete este situat oblic polipoză vedere pansinuzită sus în jos şi în afară şi are raporturi cu sinusurile maxilar şi etmoidal, polipoză vedere pansinuzită prin test de miopia y astigmatismo acestuia din urmă cu orbita.
În alcătuirea acestui perete, pe lângă scheletul osos de susţinere, întâlnim şi trei proeminenţe osoase, numite cornete: inferior, mijlociu şi superior şi care sunt acoperite de mucoasa polipoză vedere pansinuzită ce are în constituţia ei un epiteliu cilindric ciliat, cu numeroase celule mucoase şi seroase, un sistem limfatic şi un sistem venos cu numeroase spaţii cavernoase.
Această structură vasculară este de tip erectil, ceea ce dă posibilitatea cornetelor să se tumefieze până la suprimarea lumenului foselor. Unui cornet i se descriu un cap, un corp şi o coadă. Între cornet şi peretele extern se delimitează un spaţiu numit meat, care în funcţie de cornetul ce-l delimitează se numeşte şi el, meatul inferior, mijlociu şi superior.
Clinical and therapeutic considerations in Woakes’ syndrome
La nivelul meatelor se află ostium-uri, orificii de drenaj ale sinusurilor şi ale căilor lacrimale. La nivelul meatului inferior, la aproximativ 1 cm se găseşte orificiul de deschidere al canalului nasolacrimal. La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile paranazale anterioare reprezentate de sinusul maxilar, sinusurile etmoidale anterioare celule etmoidale şi sinusul frontal.
La nivelul meatului superior se deschid sinusurile paranazale posterioare, reprezentate de sinusurile etmoidale posterioare, polipoză vedere pansinuzită etmoidale şi sinusul sfenoidal. Ceilalţi pereţi ai foselor nazale sunt: peretele intern, reprezentat de septul nazal. În constituţia lui se distinge o porţiune cartilaginoasă situată anterior, de formă patrulateră şi o porţiune osoasă situată posterior, în componenţa căreia intră osul vomer şi lama perpendiculară a etmoidului.
Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale urechii externe i nsemntatea lor pentru stomatologie. Anatomia clinic a urechii Urechea este compus din 3 compartimente: urechea extern, mijlocie i intern. Urechea extern este alctuit din pavilionul urechii i conductul auditiv extern. Aceast parte a urechii capt o nsemntate destul de mare n legturcu anumite afeciuni specifice, cum ar fi: furunculul, diferii corpi strini, care pot nimeri n conductul auditiv extern, otite extern difuz acut i cronic.
Septul este acoperit de o mucoasă pituitară foarte aderentă. La aproximativ 1,5 polipoză vedere pansinuzită de orificiul narinar, inferior, se găseşte pe fiecare parte a septului câte un pachet vascular, creat de confluenţa unor ramuri vasculare provenite din artera etmoidală anterioară, artera etmoidală posterioară, artera palatină descendentă, artera subcloazonală şi artera sfenopalatină.
SINUZITA – cauze, simptome, tratament
Anastomoza acestor vase formează pata vasculară a lui Kiesselbach. Acesta este locul unde vasele sunt mai superficiale şi sângerează cu uşurinţă la atingere. Peretele inferior este alcătuit de osului palatin şi de apofiza palatină a maxilarului şi este acoperit de mucoasa pituitară.
Peretele superior este format anterior de osul frontal, iar posterior de lama cribriformă a etmoidului şi reprezintă zona olfactorie a foselor nazale.
Peretele anterior este reprezentat de comunicarea cu vestibulele nazale, iar peretele posterior, în porţiunea inferioară comunică cu rinofaringele prin orificiul coanal, iar porţiunea superioară este formată de osul sfenoid. Vascularizaţia foselor nazale este foarte bogată, provine din sistemele carotidian extern si intern, cel mai important vas fiind artera sfenopalatină, ramură terminală a arterei maxilare interne, care pătrunde în fosă în partea posterioară de unde răspândeşte ramuri în pereţi fosei nazale.
Artera palatină anterioară este ram din artera palatină descendentă şi pătrunde în fosă prin canalul incisiv. Artera subcloazonului provine din artera facială, iar arterele etmoidale anterioară şi posterioară provin din sistemul carotidian intern.
Pansinuzita
Circulaţia venoasă a foselor nazale conduce sângele în plexurile pterigoide iar prin venele etmoidale în sinusul cavernos. Inervaţia senzitivă este asigurată de ramuri din trigemen, iar cea vegetativă de ganglionul sfenopalatin.
Inervaţia senzorială, olfactivă, este asigurată de nervul olfactiv perechea I-a de nervi cranieni. Mucoasa foselor nazale este de polipoză vedere pansinuzită tipuri: respirator şi olfactiv.
Epiteliul respirator este un epiteliu ciliat asemănător cu cel traheobronşic, este cilindric, cu numeroase glande de tip mixt, cu un sistem limfatic bine dezvoltat şi cu numeroase spaţii cavernoase venoase, situate mai ales la nivelul cornetelor inferior şi mijlociu şi în jurul orificiilor sinuzale.
Navigációs menü
Mucoasa olfactivă, inervată de nervul olfactiv, este situată la nivelul lamei ciuruite, pe o parte din cornetul superior şi septul nazal corespunzător. Prezintă numeroase glande Bowmann, care produc o secreţie bogată în lipide, ce acoperă regiunea olfactivă şi facilitează în felul acesta percepţia olfactivă prin stimularea neuronului periferic, celula Schultze.
Sinusul maxilar este cel mai mare şi are o capacitate de până la 15 ml. Este pereche şi deseori este dezvoltat asimetric. Este prezent sub formă rudimentară de la naştere şi este constituit de obicei dintr-o singură cavitate.
Faceți căutări pe acest blog
Ostiumul sinusal se află în porţiunea superioară a peretelui medial şi se deschide în meatul mijlociu. Această situaţie nu permite evacuarea spontană a sinusului, întrucât orificiul de drenaj nu polipoză vedere pansinuzită în punctul cel mai decliv, polipoză vedere pansinuzită într-un sinus sănătos eliminarea secreţiilor se face datorită mişcărilor cililor vibratili.
Sinusul maxilar se învecinează superior cu etmoidul şi orbita, aici aflându-se nervul infraorbitar, medial se găseşte fosa nazală, iar în meatul mijlociu se deschide polipoză vedere pansinuzită maxilar, anterior este peretele jugal cu orificiul nervului infraorbitar, peretele posterior separă sinusul de fosa pterigopalatină, unde se află artera maxilară internă, ganglionul pterigopalatin şi ramuri din trigemen.
