Problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului

Bioetica pe înțelesul tuturor (de Natalia Vlas)

Prelevarea si transplantul de organe sau tesuturi este una din culmine stiintei medicale, dar care, probabil, tocmai de aceea, si ridica probleme de natura etica seriose, la care bioetica e chemata sa dea raspunsuri [1].

Se numeste transplant acea operatie chirurgicala, cum să mențineți vederea care se insereaza, in organismul gazda, un organ sau un tesut prelevat de la un donator. Cand avem de-a face cu tesuturi moarte sau conservate, operatia se numeste implant sau incluziune.

In cazul transplantului, intre tesuturile implantate si organismul gazda se restabilesc fenomene vitale, care primesc numele de supravietuire, adaptare, altoire. Cand se vorbeste de cornee, care nu este vascularizata, nu uitam ca si ea este un tesut vital, de aceea tot transplant se numeste transferul de la un ochi la altul [2].

Din punctul de vedere al originii organuli transplantat, avem cateva tipuri de transplant.

Bioetica in Sanatatea Publica

Se numeste transplant autoplastic sau autotransplant atunci cand organul sau tesutul este mutat dintr-o parte in alta a corpului efectul afinelor asupra vederii individ. Omoplastic sau alotransplant sau transplant omolog in cazul in care transplantul se face intre indivisi din aceeasi specie.

O clasa speciala de transplant omoplastic este asa numitul transplant izoplastic sau isotransplant, cand transplantul se face intre gemeni homozigoti [3].

Cand transferul organului sau tesutului se face intre organisme din specii diferite, atunci avem de-a face cu hetero-transplant sau transplant heteroplastic, iar cand acesta se face de la animal la om, el se numeste xenotransplant sau transplant xenoplastic [4].

Organele trasnplantate pot proveni de la un organism viu ex vivo sau de la cadavru ex mortuo. In primul caz si in conditii foarte precis stabilite, doar organele perechi pot fi trasnplantate; la acestea, se adauga lobi hepatici sau, mai rar, lobi pulmonari. Un organ deocamdata ne-transplantabil este creierul; dar asupra acestui aspect vom reveni, caci angajeaza serioase discutii antropologice, identitare. Consideram de maxima importanta observarea unor aspecte de natura antropologica si pe masura ce le vom puncta succint, vom face si unele referiri de natura etica, acolo unde bioetica este implicata direct.

Caci suntem cu totii constienti ca transplantul de organe a schimbat viziunea omului asupra medicinii, dar si a unora din raporturile cu cilindru de vedere corp, cu semenii si cu animalele.

O noua viziune asupra medicinii Cu siguranta, epoca inaugurata de primul transplantpentru rinichi,pentru inima a schimbat ceva in perceptia pe care omenirea o avea despre medicina. Insa acest lucru a fost posibil datorita unei conceptii specifice pe care omenirea o avea despre om, de la iluminism incoace. De aici, si neincrederea pe care uneori spatiul ortodox a manifestat-o, cel putin voalat, fata de aceasta medicina, problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului scotea pe Dumnezeu din ecuatie, caci il reducea pe om la functiile sale biologice, iar viata lui era identificata exclusiv cu existenta biologica.

Este aceasta o abordare oarecum feticista depsre trup, daca nu chiar superstitioasa.

Gramma magistru n bioetic, lector universitar Recenzeni: Constantin Eco dr. Materialul expus n lucrare este elaborat n conformitate cu cerinele didactice actuale i standardele internaionale de educare bioetic n instituiile medicale. Lucrarea este destinat instruirii bioetice a audienilor colii Management n Sntate Public, a studenilor, doctoranzilor i rezidenilor.

Medicina de aceasta factura nu-si propune decat sa prelungeasca viata, in conditiile in care un organ vital a devenit nefunctional; altfel spus, ea isi propune sa lupte pentru nemurirea fiecaruia dintre noi, alimentand astfel una din cele mai vechi utipii biomedicale. Dupa parerea lui Ernst Bloch, medicina transplantistica lupta impotriva destinului care alimenteaza si leaga utopiile medicale de utopiile sociale.

Câmpul de acțiune al bioeticii cuprinde problematica începutului şi sfârşitului vieţii avortul, eutanasia, sinuciderea asistată, reproducerea asistatămanipularea genetică, diagnosticul prenatal, clonarea, terapia cu celule stem, handicapul, experiențele pe oameni, transsexualitatea etc. Bioetica  preia o serie de elemente și de principii din biologie și medicină, din deontologia medicală, dar și din alte discipline și domenii de activitate cum ar fi: filosofia, sociologia, psihologia, dreptul și pe baza lor, clarifică deciziile și alegerile posibile din punct de vedere tehnic, în biologie, genetică și medicină. Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice după care trebuie judecate problemele ridicate mai sus, ci bazându-se pe principiile puse la dispoziție de alte discipline, de tradiția culturală și de contextul socio-cultural, ea a devenit o disciplina normativă, în sensul că se pronunță asupra calității obiectivelor ei, a eficienței și perspectivelor lor pentru viață și promovarea acesteia. Conflictul între bioetica umanist-seculară și cea creștină Tehnologia a creat noi probleme etice.

Releva forta omului de a depasi, prin inovatie, de a activa posibilul, si care nu se opreste nici macar in fata propriului trup. In aceste conditii, medicina devina predictiva in sensul de elaboratore de proiecteuneori utopica, intrucat vrea sa restructureze trupul uman, transformandu-l si programandu-l pe cordonate care inca nu exista, asezandu-l pe o linie pe care, pana azi, nu s-a desfasurat sau nu atat de usor.

Interventiile tehnice aspra trupului uman refuza, de fapt, lucrurile asa cum stau ele.

programe de viziune miopia falsa

Si ottusi, nicaieri altundeva medicina nu-is releva adevaratele limite; dar — si mai important, de altfel -- riscurile la care umanitatea este expusa pe aceasta cale. Nu lipsesc semnale in directia pericolului eugenetic pe care transplantului. Unii s-au temut chiar de substituirea legilor asasinatului sau naziste cu cele mendeliene.

tratament pentru ochi pentru miopie

Alta bariera pe care medicina transplantistica isi propune s-o depaseasca este aceea a insuficientelor provocate de batranete. Nu stim mereu cand limitele dintre realizabil-util si fantastic-periculos sunt depasite de aceasta ramura a medicinii, mai ales atunci cand alte posibilitati nu se intrevad. Adesea, recursul la regnul animal, ca ultima sursa sau depozit de organe de schimb, pare solutia ultima. Inca de la inceputul secolului al XX-lea, s-a facut recurs la experimente pe animale, excogitandu-se tehnici de transplant.

Bioetica pe înțelesul tuturor

Nu ne vom opri asupra elementelor de istorie a medicinii, care sunt multiple in aceasta perioda. Important este ca, in urma acestor experimente, stiinta transplantelor a avut de castigat enorm, mai ales in ce priveste reactiile de respingere, problema cu care, pana astazi, medicina continua sa se confrunte.

Cercetatori cu autoritate au incercat sa exorcizeze aceste utopii medicale, aratand cu degetul ingenuitatea lor, infantilismul iluziilor, acuzand invariabil omnipotenta tehnicii.

copilul mușcă psihologic test de vedere Alekseevskaya

Daca astazi proiectul bio-medical isi propune eliberarea omului de raul fizic, psihic si social, incercand sa-i realizeze construiasca! Aceste aspecte indica un fapt extrem de important: acela ca medicina nu este singura in masura sa defineasca sanatatea, cu radacinile sale implantate in zona raului, ca ea nu e exclusiv un concept medical, ci si etico-social.

retete pentru imbunatatirea vederii

Aici, tecnica applicata in medicina devine suverana; atat de suverana, incat nu ne mai intrebam aspra a ceea ce ne poate oferi ea, dat fiind ca este un instrument, ciasupra a ceea ce poate face ea din noi. Prin tehnica, nu mai acceptam dezamagiri din partea medicinii. Expectativele noastre sunt maxime. Cand un organ sau mai multe nu mai pot fi nicidecum tratate sau reparate, ele pot problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului substituite, inlocuite cu altele cu totul noi.

  1. Problema alegerii in dilemele majore ale obstetricii - actori, roluri, argumente etice si influente Dr.
  2. Este evident că este imposibil să se aplice rezultatele cercetărilor științifice fundamentale în sănătatea publică fără să se efectueze cercetări biomedicale cu participare umană.
  3. ETICA SISTEMULUI DE INGRIJIRI DE SANATATE
  4. Motive pentru deteriorarea vederii
  5. Cauza unei scăderi puternice a vederii
  6. De la primele intrebari- dileme pe care omul primitiv si le-a pus si pana la sistemul actual bazat pe reglementari in cele mai variate domenii, drumul a fost anevoios si indelungat.
  7. Diagnostic prenatal, diagnostic postnatal, sfat genetic Experientele pe fiintele umane Eugenia, inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic Terapia indarjita Eutanasia — dreptul de a muri demn Dreptul la adevar — cat trebuie comunicat bolnavului Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si intersexualitatile, indeosebi transsexualitatea.
  8. Principiul integrităţii Principiul respectării şi protejării vulnerabilităţilor Toate aceste principii sunt considerate prima facie.

Eroarea sau limita sunt cu greu acceptate. Si toata aceasta iluzie, centrata pe conjurarea singurului inamic imbatabil: moartea.

Afectează osteochondroza la vedere noua dimensiune a mortii In nici un alt sector al medicinii nu se constata o revizuire atat de vizibila a conceptiei despre moarte ca in transplantologie. In unele cazuri, prelevarea unui organ de transplantat se face de la un organism viu uman sau animal ; dar, cel mai adesea, recuperarea organului sau tesutului oftalmologie Cherkasy se face de la cadavru.

Acest fapt a avut un impact determinant, din punct de vedere institutional, juridic si medical, asupra aspectului certificarii survenirii mortii. Odinioara, criterium era incetarea ireversibila a respiratiei si circulatiei sanguine.

Perfectionarea tehnologiilor de rianimare a facut ca aceste functii sa poata fi mentinute, in mod artificial, multa vreme, fapt care face imposibila declararea efectiva a mortii, dupa criteriile universal acceptate anterior.

Acest lucru determina o mutatie de mentalitate aspra acceptarii mortii, dar si aspra posibilitatilor prelevarii de organe pentru transplant. Actul mortii se trasforma, in aceste conditii, intr-un proces terminaldefinit doar de delizia medicului, fapt ce presupune asumarea din partea lui a unei responsabilitati [10]. De aici, si responsabilitatea bioeticii de a trasa niste coordonate, cel putin orientative, astfel incat sa problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului evite abuzuri de vreun fel oarecare, mai ales de natura economica, legate in primul rand de transplantul de organe.

Se pare ca, din punct de vedere crestin, prea multe rezerve privind transplantul de organe nu pot fi. Dimpotriva, el poate devesi expresia unei solidaritati, a unei compasiuni, a unei iubiri maxime pe care cineva o poate manifesta fata de semenul sau, acela de a favoriza prelungirea vietii lui, in conditiile in care propria-ti viata este iremediabil amenintata.

Problema cea mai delicata ramane aceea a declararii momentului in care moartea servine, astfel incat transplantul sa se face de la un cadavru, iar nu de la un om inca viu, caruia explantul unui organ vital sa-i provoace moartea. Primul aspect pe care trebuie sa-l luam in consideratie este acela al competentei declarantului mortii unui om. Moartea intereseaza intreaga societate sau comunicate, ne intereseaza pe fiecare din noi, fara exceptie; cu toate acestea, nu toti suntem in stare sa ne exprimam in legatura cu dimensiunea fenomenologica a acestui fapt.

Teologic, moartea presupune separarea sufletului de trup: dar acest fapt nu poate fi verificat in mod obiectiv si ineluctabil. Din punct de vedere biologic, dintotdeauna s-au stabilit niste semne care sa ateste survenirea mortii: lipsda respiratiei, a batailor inibii, rigiditatea trupului, racirea acestuia, iar ulterior, fenomene legate de descompunere.

Tehnicile moderne au stabilit problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului intre survenirea momentului sortii si incetarea unor functiuni verificabile cu ajutorul unor apareate specializate: astfel, e importanta electrocardiograma, pentru a stabili incetarea activitatii inibii, si electroencefalograma, pentru a constata lipsa oricarei activitati a creierului.

Dar si tehnicile de reanimare au facut progrese, in sensul posibilitatilor recuperarii unei persoane ale carei functii fiziologice o data pierdute, au putut fi reactivate.

Specificitate, soiuri de etică profesională. Conceptul de etică și tipurile de etică profesională

Astfel, granita dintre viu si mort, dintre organism si cadavru, s-a mutat tot mai mult in defavoarea mortii, facand tot mai dificila definirea acesteia din urma. Care este legatura dintre certificarea mortii si transplantul de organe?

problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului cum să restabiliți vederea fără intervenții chirurgicale

Inainte de a raspunde la aceasta intrebare dificila, e bine sa constatam un aspect fundamental, care ne va scuti de inutile dezbateri pe aceasta tema. Pentru a putea proceda la transplant de organe, care e o interventie medical-biologica, e nevoie de problema eticii biomedicale din punctul de vedere al umanismului momentul mortii biologice. In acest context, asupra momentului survenirii fenomenului biologic al mortii se poate exprima — cu exclusivitate!

examinarea viziunii periferice miopia la copii forum

In acest caz, ultimul cuvant il au medicii. Si de la medicina se asteapta respunsul cel mai onest, pentru a putea raspunde acestei dramatice intrebari. Cu toate acestea, parerea teologilor, dar si a filosofilor, a juristilor si a altor oameni de stiinta, ca si a comunitatii, in general, este incontestabil necesara.

Mai multe despre acest subiect