Punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale, Articole recente

Examinarea vederii copiilor sociale şi economice ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale Accidentele de muncă și bolile profesionale sunt într-o legatură indestructibilă cu munca.

Ele întrerup sau îngreunează desfășurarea procesului de muncă și afectează din punct de vedere psihologic, social și economic, cel puțin una dintre componentele sistemului de muncă: executant, sarcina de muncă, mijloacele de producție și mediul de muncă.

Consecințe asupra executantului În contextul procesului de muncă, omul poate fi considerat în doua ipostaze: de ființă umană și de executant al sarcinii de muncă. Fiecareia îi sunt asociate o serie de valori și caracteristici specifice, cum ar fi: viața, sănătatea, integritatea anatomo-funcțională, capacitatea creativă și afectivă, respectiv capacitatea de muncă, aptitudinile și cunoștințele etc.

Accidentele și bolile profesionale au repercursiuni asupra ambelor categorii de valori, consecințele manifestându-se în multiple planuri: psiho-fiziologice durere, stres, incapacitate de muncă, invaliditate ș.

Situația financiară a familiilor ai căror membrii au suferit un accident de muncă se deteriorează drastic, acest lucru fiind resimțit cu precădere de către toți urmașii victimelor.

Viziunea asupra clasificării bolilor nu este unitară, diferitele puncte de vedere care stau la baza încercărilor de sistematizare reflectând fie dorința de a răspunde unor necesități de ordin practic, fie o anume concepție asupra problemelor de patologie generală [3]. Există diverse criterii de clasificare a maladiilor: Este printre cele mai vechi criterii.

Situația socială și șansele de viață, dezvoltarea și afirmarea socială ale persoanelor din aceste familii afectate sunt perturbate profund. Se observă o modificare asupra structurii și capacității de realizare ale funcțiilor acestor punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale, comparativ cu situația anterioară producerii evenimentelor.

Soțiile casnice sunt obligate să-și găsească locuri de muncă în regim de urgență, în general slab plătite. Rolurile familiale în contextul social suferă de asemenea o profundă schimbare.

Statutul de vaduvă pune problema reinserției sociale.

Stilul de viață, principiile în jurul cărora se organizează sunt altele în acest context. Noile circumstanțe familiale afecteză dezvoltarea personalității copiilor și șansele lor de viață: absența tatălui, timpul mai scurt petrecut cu mama care lucrează, depresia mamei, problemele materiale cu care se confruntă.

Nimic nu este atât de surprinzător ca viața. În afară de scris. – Ibn Zerhani

În același timp trebuie subliniat faptul că evenimentul nefericit provoacă o suferință profundă care se manifestă printr-o mare durere exprimată prin plâns, depresie, disperare, viziune pesimistă asupra viitorului. Tabloul somatic include insomnie, astenie, epuizare etc.

Decesul unei persoane apropiate este considerat de către toți specialiștii drept cel mai puternic factor de stres și, prin aceasta, de risc pentru săntătea fizică și mentală.

Schimbarea statutului de persoană casnică cu cel de salariată, deteriorarea situației financiare, schimbarea stilului de viață sunt alți factori de stres care, prin cumulare într-o perioadă mai mică sau mai mare de timp, sporesc riscurile la adresa sănătății.

Consecințe asupra sarcinii de muncă Consecința directă asupra sarcinii de muncă o constituie incapacitatea individului de a o duce la bun sfârsit sau neîndeplinirea ei la timp mai ales în situația accidentelor de muncăprecum și îndeplinirea necorespunzătoare a acesteia în unele cazuri de boli profesionale, daca nu se ajunge la incapacitate de muncă.

Consecințe asupra mijloacelor de producție În timpul accidentelor de muncă, în mod deosebit, se pot produce deteriorări sau distrugeri, atât ale mijloacelor de muncă, cât și ale altor obiecte indispensabile îndeplinirii sarcinii de muncă cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri care agresează nu numai victima, ci și utilajele din jur etc.

Navigare în articol

Consecințe asupra mediului de muncă Și mediul punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale muncă și cel social sunt afectate de producerea accidentelor de muncă și apariția bolilor profesionale, dar în mod deosebit cel social.

Mediul fizic de muncă prezintă repercursiuni sub forma elementelor materiale degradate în urma unui accident de muncă. Consecințele asupra mediului social se concretizează mai ales sub forma stresului suportat de cei aflați la locurile de muncă apropiate de cel al victimei, cu toate manifestările specifice. Un alt criteriu de clasificare — nivelul la care se produc - împarte consecințele accidentelor de muncă și bolilor profesionale în: consecințe la nivelul individului, respectiv: al victimei — suferința fizică și psihică datorită agresiunii suportate, a incapacității temporare sau permanente de muncă, a pierderii încrederii în capacitatea de a reacționa corespunzător la sarcina de muncă, diminuarea veniturilor de exemplu: pierderea salariului, cheltuieli cu îngrijirea medicală etc.

1. În afară de problemele datorate bolii organice progresia nefropatiei, apariţia comorbidităţilor specifice BCR - anemia, hipertensiunea arterială HTAboala cardio-vasculară, malnutriţia, boala osoasă renală, dislipidemiile, acidoza metabolicăpacienţii aflaţi înainte de introducerea terapiilor de substituţie a funcţiilor renale TSFR sunt supuşi unor presiuni externe comparabile cu cele care acţionează şi asupra altor pacienţi cu boală cronică restricţii alimentare, hidro-electrolitice, consum de medicamente, efectele bolii înseşi, pierderi multiple - independenţă, speranţă de viaţă, rol social, serviciu, funcţie sexuală - alterarea planurilor de viitor, nesiguranţa, afectarea imaginii şi a stimei de sine.
2. Analiza datelor culese în perioada 21 martie- 20 aprilie Datele referitoare la efectul auto izolării și al carantinei în planul funcționării cotidiene și în cel al stării de sănătate mentală au fost culese prin intermediul unui chestionar online care a putut fi completat de respondenți în perioada
3. DR. CARMEN VOCHESCU: Legatura dintre psihic si somatic in etiopatogenia bolilor - Revista Galenus
4. Revista Galenus Multi pacienti ajung la medic acuzand simptome carora nu li se gaseste o cauza organica clara, altii urmeaza tratamente pentru diverse boli dar vindecarea intarzie sa apara.
5. Cauza Boala Huntington: o tulburare genetică Boala Huntington este cauzată de un defect genetic localizat la nivelul genei Huntington de pe cromozomul 4.

Nici unul din cele două criterii nu permite o clasificare suficient de omogenă, astfel încât să poată fi utilizată în stabilirea gravității unui accident sau boli profesionale, ca și în orientarea eforturilor de prevenire. În realitate, se poate vorbi de un efect unic — o pierdere — ce poate fi privită din diverse unghiuri: de exemplu lezarea omului, componentă inerentă oricărui accident de muncă, poate fi tratată sub aspectul afectării unor valori general umane-potențial afectiv, creator ș.

La  rândul lor, ambele pierderi pot fi traduse mai departe în alți termeni — ca o pierdere de venituri, de productivitate etc.

DR. CARMEN VOCHESCU: Legatura dintre psihic si somatic in etiopatogenia bolilor

Pentru a se obține o grupare a consecințelor, utilă în stabilirea locului securității și sănătății în muncă printre celelalte activități sociale, se poate utiliza criteriul «naturii» lor, conform căruia se deosebesc: consecințele sociale sau extraeconomice, care rezultă din afectarea valorilor caracteristice ipostazei de ființă umană a executantului ; ele sunt necuantificabile și nu pot fi exprimate cantitativ-durere, suferința fizică și psihică, diminuarea creativității generale a societății ș.

După opinia generală, consecințele economice se reflectă în două categorii de costuri: directe și indirecte.

În categoria costurilor directe sunt incluse cele legate de asigurarea pentru accident și boală și cele pentru prevenirea riscurilor.

• În acest sens, David afirmă că la nivel psihopatologic există un factor declanșator esențial: dezacordul dintre motivația individului uman și evenimentele pe care le trăiește în prezent; b Factorii determinanți: deși sunt considerați ca fiind factori care produc simptomatologia patologiei respective, aceștia se diferențiază de cei declanșatori prin faptul că beneficiază de o relație specifică cu un anumit tablou clinic; c Factorii favorizanți: au ca efect amplificarea factorilor menționați anterior; d Factorii predispozanți: se referă la factorii personali care preexistă tabloului clinic, dar care conduc la apariția acestuia prin intermediul corelării factorilor de mai sus; e Factorii de menținere: reprezintă acei factori care susțin simptomatologia existentă și pot fi reprezentați de oricare dintre factorii declanșatori, determinanți, favorizanți sau predispozanți.
• Acest lucru este dependent de percepția indivizilor legată de distanța lor față de epicentrul epidemiei — abia după ce epidemia a atins numere considerabile și a ajuns deja într-o zonă apropiată indivizilor, aceștia sunt dispuși să adopte măsuri de siguranță și prevenție.
• Artrita Idiopatică Juvenilă

Drept costuri indirecte sunt considerate pierderile economice neacoperite prin asigurarea de accident și boală, care grefează atât bugetul național, cât și întreprinderea: cheltuieli pentru repararea punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale avariate sau înlocuirea lor, pierderile de materiale, de timp de muncă la nivelul colaboratorilor victimei pentru primul ajutor, costul forței de muncă ce înlocuiește victima, timpul folosit pentru convorbiri, anchete, penalități pentru întârzieri la livrarea produselor ș.

Gruparea consecințelor prin raportarea lor din punct de vedere economic este deosebit de importantă pentru orientarea deciziilor manageriale în domeniul securității și sănătății în muncă. Dimensiunile repercursiunilor economice constituie însă numai punctul de plecare.

În analiza activității de protecție a muncii, criteriul economic apare conjugat și în același timp subordonat celui social. Prin natura relației subsistem-sistem, dintre micro și macroeconomie, consecințele accidentelor și ale bolilor profesionale la nivel de firmă se propagă până la nivelul economiei nașionale.

Articole recente

Prin urmare, se poate afirma că una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor și bolilor profesionale, respectiv consecințele acestora asupra elementelor și modului de funcționare a micro și macroeconomiei.

O evaluare cantitativă a tuturor consecințelor accidentelor și bolilor profesionale, sau cel puțin medicamente pentru miopia progresivă celor cuantificabile, determină introducerea denumii de cost al acestor evenimente, care poate fi utilizat ca indicator economic. Efectele economice ale accidentelor și bolilor profesionale În condițiile economiei moderne, caracterizată prin relații de piață extrem de dinamice și mai ales prin fenomenul de globalizare, capacitatea de îmbunătățire a performanțelor economice ale unei firme este un element vital pentru supraviețuirea acesteia.

• Boala Huntington - Neurologie si Tulburari Metabolice - Boli rare și simptome - AOP Orphan
• Neuropsihologie

Dacă în ce privește componenta tehnică, eforturile de îmbunătățire sunt limitate de posibilitățile financiare ale unității, în domeniul organizării producției și a muncii se pot opera modificări cu eforturi mult mai reduse și efecte pozitive considerabile asupra eficienței activității.

Printre măsurile de natura organizării muncii se înscriu și cele care vizează securitatea și sănătatea în muncă.

Navigare în articol

Prin urmare, stabilirea mărimii și sensului efectelor economice ale accidentului sau bolii profesionale oferă o premisă importantă pentru aflarea unor noi resurse de mărire a performanței economice a firmei.

Costul accidentelor și al imbolnăvirii profesionale Pârghia principală prin care orice societate actuală acționează asupra resurselor sale este mecanismul economic; deciziile macro și microsociale au la bază criteriul eficienței economice.

Poate fi tratată astfel și activitatea de realizare a securității muncii? Pentru a putea aborda problema eficienței protecției muncii este necesar să se poată stabili un cost al securității, respectiv al nonsecurității, care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Practic, securitatea înseamnă absența acestor evenimente. Prin urmare, stabilirea costului accidentelor de muncă și bolilor profesionale nu se poate realiza teste oculare online nu se cunosc consecințele lor și, implicit, dacă aceste consecințe nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi, respectiv financiari sau economici.

Evidențierea ansamblului tuturor implicațiilor accidentelor și ale bolilor este deosebit de dificilă, datorită naturii lor variate și multiplelor planuri în care se manifestă, dar constituie singura cale de a le identifica pe cele cuantificabile.

Costul accidentelor și al bolilor profesionale poate fi utilizat și pentru alte aplicații, nu numai pentru eficientizarea activității de securitate și sănătate în muncă la nivel de agent economic. De exemplu, pe baza lui se poate stabili o valoare mai corectă a primei de asigurare pentru riscul de accidentare și de îmbolnăvire profesională sau se pot fundamenta politicile preventive la nivel național. Obiectivul tuturor eforturilor pentru securitatea umană trebuie să fie cel de a face viețile să fie îndelungate și oamenii să beneficieze de o bună sănătate, de a extinde speranțele unei vieți sănătoase cât mai mult posibil în raport cu fondurile disponibile acestui scop.

Bineînțeles că alocarea resurselor va favoriza într-un interval dat anumite grupuri sau indivizi, motiv pentru care selectarea programelor de securitate impune o cât mai mare imparțialitate.

În limbaj curent, prin noțiunea de cost se înțelege o cheltuială în bani ce trebuie suportată pentru a putea beneficia de un bun sau de un serviciu. Costul nonsecurității muncii poate fi considerat ca o componentă a costurilor sociale, costuri datorate îndeosebi dereglărilor din economie. Ele se punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale în creșterea șomajului, diminuarea consumului de bunuri și servicii, scăderea protecției sociale, deteriorarea condițiilor de sănătate, a celor de securitate a muncii, extinderea sărăciei.

Miopia tratament apreciază ca, prin conținutul său, costul sănătății reprezintă una dintre cele oftalmologie orientări naționale evidente conexiuni dintre economie și social. Măsurarea cheltuielilor componente ale costului sănătății reprezintă preocuparea față de factorii de mediu, condițiile sociale, integritatea fizică, puterea de muncă, productivitatea muncii individuale.

Articole recente

Acest obiectiv este considerat punct de vedere psihologic asupra bolilor venerale prezent, în egală măsură particular și public, și un cost privat. Volumul cheltuielilor preventive este ușor de stabilit și exprimat sub formă de costuri contabile sau chiar economice.

Dificultățile apar în legatură cu pierderile datorate producerii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, deci cu costul lor. Se consideră costul accidentelor și al bolilor profesionale drept expresia valorică a consecințelor pierderile acestora.

Consecinţele sociale şi economice ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

După criteriul locului de constituire și cel al modalităților de identificare, majoritatea teoreticienilor delimitează două categorii de astfel de costuri: directe aparente și indirecte ascunse. Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare, cu rambursarea salariului de bază și cheltuielile medicale prevăzute de asigurator.

Costurile indirecte cuprind costurile salariale datorate timpului de muncă pierdut de victima accidentului sau bolii, de colegii de la locul de muncă din apropierea producerii accidentului, de personalul medical, personalul tehnic desemnat să repare echipamentele defecte sau să realizeze măsurile de ssm impuse etc.

Toți specialiștii sunt de acord că pierderile indirecte sunt mult mai mari decât cele directe, raportul general acceptat fiind de 4 la 2. În ultimul timp a început să se pună problema în termeni de cost și pentru efectele sociale sau de altă natură ale accidentelor și bolilor profesionale, încadrabile în costuri indirecte.

Costul indirect, după opinia majoritățtii cercetătorilor occidentali, este reprezentat de cheltuielile pentru îngrijiri medicale și readaptare, prestații legate de boală și invaliditate, cheltuieli administrative și de procedură.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.