Scaderea brusca a acuitatii vizuale
Ea survine la tineri între ani, cu preponderenţă pentru sexul feminin.
Pierderea vederii | uropraxis.ro
Se accentuează la efort, după o baie caldă sau creşterea temperaturii corpului fenomenul Uthoff. Este afectată şi vederea colorată. Iniţial, nervul optic e normal în majoritatea cazurilor nevrită optică retrobulbarărar apărând edemaţiat nevrită optică anterioară sau papilită. Cu timpul însă discul optic capată o paloare mai ales temporală cu extensie ulterioară peripapilar, sugerând că demielinizarea a fost acompaniată şi de pierdere axonală. Examenul RMN confirmă edemaţierea nervului optic şi captarea de godolinium în secvenţele T1 demonstrează inflamaţia retrobulbară.
Mult mai mult decât documente.
Tomografia în coerenţă óptică OCT poate cuantifica gradul atrofiei nervului optic. Este un marker structural obţinut printr-o metodă noninvazivă. Examenul lichidului cefalorahidian poate decela limfocitozaproteinorahie, gamaglobuline şi benzi oligoclonale.
Atestat informatica - Ochiul (Analizatorul vizual)
Prognosticul e bun în sensul recuperării vederii într-o lună până la şase luni, chiar în lipsa tratamentului. Aproximativ ¾ din femei şi ¼ din bărbaţi cu NO vor dezvolta în aproximativ 15 ani scleroză multiplă.
De aceea ex RM trebuie să exploreze şi creierul, pentru a evidenţia lezunile demielinizante centrale în cazul când ele există.
Pierderea vederii Context Vederea este poate unul dintre cele mai valoroase simţuri şi atunci când este afectată devine o îngrijorare semnificativă pentru pacient. Determinarea cauzei şi recomandarea unui tratament corespunzător revin medicului oftalmolog. Pierderea vederii poate fi bruscă sau progresivă, monoculară sau binoculară, parţială sau completă şi poate fi un simptom solitar sau parte a unui sindrom complex.
Tratamentul cu Metilprednisolon i. Aceasta terapie determină revenirea mai rapidă a vederii, corectarea câmpului vizual şi sensibilitatea la contrast, fără a influenţa prognosticul scaderea brusca a acuitatii vizuale pe termen lung. Administrarea orală a corticoizilor favorizează recăderile, această practică fiind încă des întâlnită!
Pot rămâne sechele de genul discromatopsiilor, scotoamelor, diminuarea luminozităţii, sau rar amauroza definitivă. Un marker al NMO a cărui specificitate rămâne a fi demonstrată este autoantigenul aquaporina 4.
Anumite caracteristici atipice fac diagnosticul de nevrita optica improbabil. Profilul temporal al pierderii acuitatii vizuale progresie mai mare de 2 săptămâni sau absenţa remisiunii în decurs de 1 scaderea brusca a acuitatii vizualeabsenţa durerii, un scotom atipic defect altitudinalun disc optic nespecific edem marcat, atrofie NO, hemoragii, inflamaţie sau exudat retinian.
Ce boli dau tulburări de vedere
Toate acestea necesită continuarea investigţiilor pentru stabilirea diagnosticului. Apariţia graduală a pierderii vederii pe parcursul a câtorva minute, de obicei bilaterală, este specifică pentru migrena cu aură migrena clasică, oftalmică, acompaniată, complicată reprezintă denumiri mai vechi ale acestei entităţi.
Aceasta este o afecţiune recurentă care se manifestă prin atacuri reversibile de semne neurologice de focar, care se dezvoltă gradual în minute şi durează mai puţin de 60 minute. La încetarea aurei se instalează cefaleea, cu caracteristicile durerii migrenoase.
Tuburarile de vedere si examenul oftalmologic periodic - Farmacia Alphega
Uneori însă cefaleea este atipică sau nu mai urmează aurei. Migrena oculară, oftalmică sau retiniană aparţine, după ultima clasificare a cefaleelor, migrenei cu aură. Pacienţii descriu puncte luminoase, iniţial în centrul câmpului vizual, cu progresie spre periferie, fosfene, vedere în mozaic, tulburări de hemicâmp vizual homolaterale, metamorfopsii, macropsii, micropsii, evoluând în general minute şi lăsând o vedere înceţoşată pe parcursul perioadei cefalalgice.
Uneori pot apare parestezii migratoare într-un segment de hemicorp, mai rar hipoestezie, tulburări de limbaj de tip disfazic şi rar de tip afazic.
Încărcat de
La baza apariţiei migrenei stă o funcţionare anormală a canalelor neuronale de calciu tip P ce mediază eliberarea de serotonină, substanţă vasoactivă şi deasemeni o disfuncţie mitocondrială ce duce la o hiperexcitabilitate corticală. Fenomenul vascular este secundar şi constă din vasoconstricţie initială în circulaţia cerebrală, urmată de vasodilataţie reactivă la nivelul arterelor extracraniene datorate eliberării unei cantităţi mari de serotonină.
Epilepsia occipitală idiopatică cu crize vizuale Aceasta se caracterizează prin crize parţiale cu debut în jurul pubertăţii. Majoritatea crizelor apar după expunere la stimuli vizuali privit la televizor, calculator, jocuri video, reflexia soarelui în apă, luminile discotecilor etc.
Pierderea tranzi torie a vederii de cauză neurologică (IV)
Pacienţii descriu puncte luminoase, colorate, cercuri care se rotesc sau se deplasează încet în hemicampul opus. Uneori descriu pierderea bruscă a vederii sau înceţosarea ei pe un hemicâmp sau în tot câmpul vizual.
Cauza cea mai frecventa este reprezentata de embolizarea vaselor arteriale retiniene centrale prin placi de colesterol, agregate plachetare sau vegetatii ale valvelor cardiace. Evolueaza fara durere, fara prodoame, iar la unii pacienti exista manifestari neurologice asociate si istoric de atacuri ischemice tranzitorii. Scaderea acuitatii vizuale poate fi minora sau totala. Acesti pacienti au risc crescut de embolizare pe alte vase intracraniene si sunt trimisi ca urgenta la neurologie sau neurochirurgie pentru rezolvarea leziunilor remediabile.
Fenomenele vizuale sunt urmate de deviaţia capului şi a globilor oculari fie ipsilateral, fie contralateral. Apare disconfortul abdominal, alterarea stării de conştienţă şi vărsături. Cefaleea postcritică este frecventă.
Crizele vizuale occipitale sunt diferite de aura vizuală din migrenă. Astfel, manifestările vizuale occipitale din epilepsie constau în paternul circular, colorat, cu durată de secunde, ocazional minute, cu developare rapidă şi extindere contralateral, cu apariţie uneori zilnică şi acompaniate de alte manifestări ale crizei.
Aura vizuală migrenoasă începe cu imagini lineare sau în zig-zag, de cele mai multe ori incolore, în centrul câmpului vizual, cu extindere în câteva minute spre periferie.
Apar rarisim mai multe zile la rând.
Pierderea tranzi torie a vederii de cauză neurologică (IV)
Pierderea vederii durează de obicei câteva minute. În preeclampsie Amauroza occipitală bilaterală durează 24 ore. Angiografia cerebrală poate fi urmată de amauroză occipitală bilaterală cu durata de ore, zile sau chiar scaderea brusca a acuitatii vizuale.
Rezecţia transuretrală a prostatei poate duce la o pierdere temporară a vederii bilaterale, determinată de toxicitatea glicinei.
Scaderea acuitatii vizuale
Se acompaniază de iritabilitate, confuzie, greaţă, dispnee, bradicardie, convulsii în timpul şi după manevra operatorie. Administrarea intravenoasă a piridoxinei şi argininei duce la remisiune în 24 ore. Leucoencefalopatia posterioară reversibilă, care apare după imunosupresive ciclosporina, tacrolimus la pacienţii cu transplant, se poate însoţi de pierderea vederii bilateral, pentru mai multe săptămâni.
Radionecroza lobului occipital: Leziunile cerebrale provocate de iradierea unor tumori pot duce la pierderea tranzitorie, dar cel mai frecvent definitivă, a vederii. Alte cauze de pierdere tranzitorie a vederii: interferonul la pacienţii trataţi pentru mielom multiplu, interleukina-2 la pacienţii cu HIV, encefalopatia hipertensivă, porfiria acută intermitentă.
Concluzie Scăderea acută a vederii mono sau binoculare are o importanţă majoră, cu implicaţii serioase pentru pacient şi medic, necesitând o abordare completă din punct de vedere clinic, paraclinic şi terapeutic.
Este o încercare ce se dovedeşte deseori dificilă prin lipsa accesului la investigaţiile specifice, cât şi a lipsei specialiştilor neurooftamologi.
În majoritatea cazurilor, scăderea bruscă a vederii apare în cadrul stroke-ului ocular prin ocluzia arterei centrale a retinei sau a unui ram a acesteia, ocluzia venelor, ocluzia vaselor nervului optic, sau în cadrul unor procese demielinizante ale nervului optic. Diagnosticarea rapidă a afecţiunii oculare prin suspect de atac de cord clinice şi paraclinice adecvate duce la tratarea promptă, cu scăderea riscului de complicaţii, dar impune în multe cazuri şi măsuri preventive.
Cataracta - cauze, tipuri si tratament Din Articole Generalitati Cataracta reprezinta afectiunea oftalmologica cu o frecventa destul de crescuta si care va duce la o scadere a acuitatii vizuale printr-o pierdere a transparentei unuia dintre mediile ochiului si anume a cristalinului. Ochiul emetrop si mecanism fiziopatologic al cataractei: Ochiul emetrop inseamna vederea cu acuratete fiziologica, vederea ochiului sanatos. In acest caz lumina se reflecta din obiectul sau obiectele pe care le dorim sa le vizualizam si vor fi transmise catre ochiul uman, unde vor patrunde spre formarea imaginii pe retina.
June 27,p.
