Tumori secundare ale organului de vedere

Cancerul, tumori maligne Autor : Dr. Raluca Maria Fostea, medic specialist Oncologie medicală CANCERUL este un termen folosit pentru a defini miopia cervicală maligne în care celule anormale ale organismului se multiplică într-un mod necontrolat şi continuu, putând să invadeze ţesuturile sănătoase din jur.

Celulele anormale provin din orice ţesut al organismului uman şi pot să apară oriunde în corp.

Tumori benigne vs. Tumori maligne

Afecţiunile maligne cauzate de această înmulţire necontrolată sunt în număr de peste Din punct de vedere clinic, cancerul reprezintă un mare grup de boli.

Aceste boli se diferenţiază prin modalitatea de debut, rata de creştere, diagnostic, detectabilitate, potenţial de invazie, metastazare, răspuns la tratament şi prognostic. Dificultatea termenului "cancer" constă în aceea că este încărcat de semnificaţii, inevitabil, negative.

Înţelegerea a ceea ce este cancerul fiind astfel foarte complexă.

Radioterapia este una dintre metodele de tratament atunci cand vorbim de tumori cerebrale. Exista efecte adverse ale radioterapiei in astfel de cazuri, iar gravitatea lor depinde de nivelul de radiatii folosit.

Cum se dezvoltă o tumoră malignă? În mod normal, celulele umane sănătoase se înmulţesc doar atunci când organismul are nevoie. Atunci când celulele îmbătrânesc, când sunt lezate sau sunt anormale, acestea mor sau sunt distruse de către celulele sistemului imunitar şi înlocuite de celule noi.

• Carcinoamele Tumorile carcinoide Dacă starea dumneavoastră nu este listată, puteți beneficia în continuare de terapie cu protoni.
• Tumori benigne vs. Tumori maligne - Cancer
• Cancerul - tumori maligne

Procesul prin care sunt distruse celulele îmbătrânite, lezate sau anormale se numeşte apoptoză sau moarte celulară programată.

Aceste procese masă oftalmică SO-2 strict controlate de anumite gene ce au roluri importante în multiplicarea şi funcţiile celulare.

Uneori, din multiple motive, unele încă necunoscute, apar erori ale acestor gene. Din cauza acestor erori, tumori secundare ale organului de vedere ordonat de eliminare a celulelor nedorite se întrerupe.

Tumori de bază ale craniului

Astfel, este permisă supravieţuirea celulelor cu anomalii sau a celor bătrâne, în timp ce sunt formate celule noi, deşi nu este nevoie de ele. Acest surplus de celule anormale se poate multiplica fără oprire, formând tumora primară. În evoluţia naturală a cancerului, una sau mai multe celule maligne se pot "dezlipi" de tumora principală şi pot intra în circuitul sanguin sau limfatic.

Prin aceste circuite, celulele maligne ajung în alte organe sau ţesuturi îndepărtate faţă de tumora primară, formând tumori maligne de acelaşi tip.

Procesul de formare a unor tumori maligne la distanţă de tumora primară este numit metastaze.

Singurul pericol real care trebuie urmărit la tumorile benigne este prezența celulelor pre-maligne. Tumori pre-maligne precanceroase Pre-malign înseamnă benign, dar care este posibil să se dezvolte în cancer dacă este lăsat netratat. Clasa tumorii premaligne este dificil de deosebit de celelalte două, deoarece se poate asemăna puternic cu o tumoră benignă în faza anterioară și mai târziu poate arăta mult mai mult ca o tumoră malignă. Celulele pre-canceroase sunt celule anormale care se pot dezvolta în cancer dacă nu sunt tratate.

Tumorile metastatice reprezintă stadiul final al bolii maligne. Ele alterează funcţiile normale ale organelor afectate, cauzând daune severe. Tumorile metastatice sunt, de cele mai multe ori, fatale, în lipsa unui tratament oncologic adecvat.

II. Tumori maligne bronho-pulmonare:

Rolul genetic în apariţia şi dezvoltarea cancerului Modificările genetice care pot cauza apariţia cancerului pot fi moştenite de la părinţi sau pot fi dobândite pe parcursul vieţii.

Modificările genetice dobândite pe parcursul vieţii sunt cauzate de erori genetice care apar în momentul multiplicării celulare. De asemenea, modificările genetice sunt rezultatul unor leziuni la nivelul ADN-ului, cauzate de expunerea la anumiţi factori de mediu, de exemplu expunerea la anumite substanţe nocive cum este tutunul, expunerea la radiaţii cum sunt razele ultraviolete etc.

Fiecare cancer este diferit de la un pacient la altul, având combinaţii genetice unice. Pe măsură ce tumora malignă continuă să se dezvolte, pot să apară modificări suplimentare.

• Copilul are viziunea 3 ce trebuie să facă
• Tumori cerebrale: efecte adverse ale radioterapiei - MedEuropa
• Diagnosticul este pus pe baza: — examenului fizic care evidentiaza simptomele caracteristice si include  tuseul rectal  sau vaginal — sumarul de urina pentru a identifica prezenta sangelui si a celulelor anormale in urina — investigatii paraclinice: pielografia intavenoasa, ecografia,  tomografia computerizata  si  cistoscopia  care evidentiaza prezenta unei mase in sau in jurul vezicii; cistoscopia reprezinta cea mai buna metoda de diagnostic al cancerului de vezica.
• Tumorile maligne vs.
• Transplant de organe din punct de vedere medical

Principalele gene cu rol în diviziunea celulară normală ce pot fi afectate sunt : proto-oncogenele : atunci când sunt alterate, pot deveni oncogene, permiţând celulelor să crească şi să supravieţuiască atunci când nu ar trebui genele supresoare tumorale : dacă aceste gene prezintă anomalii, celulele se pot dezvolta într-un mod necontrolat tumori secundare ale organului tumori secundare ale organului de vedere vedere care repară ADN-ul : celulele care au aceste gene mutante, au tendinţa de a dezvolta mutaţii suplimentare la nivelul altor gene; împreună, aceste mutaţii determină celulele să devină maligne Diferenţele dintre celulele sănătoase şi celulele maligne O celulă normală se maturizează şi se specializează pe o anumită funcţie în organismul uman, printr-un proces numit diferenţiere, pe când celula malignă se înmulţeşte constant, fără a se diferenţia.

Celula malignă poate să ignore semnalele care, în mod normal, opresc procesul de multiplicare. Celula malignă are capacitatea de a se "ascunde" de celulele sistemului imunitar. De asemenea, celula malignă poate determina celulele sănătoase să "construiască" vase de sânge în jurul său, pentru aportul de sânge şi nutrienţi necesari creşterii tumorale. Tipuri principale de cancer carcinomul este cancerul ce apare la nivelul pielii sau în ţesuturile care formează sau învelesc organele interne sarcomul este cancerul ce apare la nivelul oaselor, cartilagiilor, grăsimii, muşchilor, vaselor sanguine sau ţesutului conjunctiv leucemia este cancerul ce apare la nivelul ţesutului care formează elementele sanguine de exemplu, la nivelul măduvei osoase limfomul şi mielomul multiplu sunt cancere care apar la nivelul celulelor sistemului imunitar cancerul sistemului nervos central este cancerul care apare la nivelul creierului şi măduvei spinării Tratamentul oncologic Pentru fiecare tip de cancer există tratamente specifice.

Tratamentul oncologic este stabilit în funcţie de starea pacientului, bolile asociate, stadiul bolii maligne şi tipul de tumoră.

Răspunsul tumori secundare ale organului de vedere tratament poate să difere de la un pacient la altul. Uneori raspunsul la un tratament este diferit la pacienţi diferiţi, deşi este vorba despre acelaşi tratament, pentru acelaşi tip de cancer, în acelaşi stadiu. Tratamentul oncologic este unul multidisciplinar.

Tratamentul oncologic este hotărât de către medicul oncolog, prin colaborarea cu medici chirurgi, radioterapeuţi, internişti, cardiologi, nutriţionisti etc. Acesta colaborare reprezintă mai mult decât administrarea de chimioterapie şi înseamnă atât creşterea supravieţuirii, cât şi a calităţii vieţii bolnavului oncologic.