Viziunea 20-30

De 1 decembrie, le sărbătorim încă o dată reuşitele!

1. Miopia sportului
2. Luni Miercuri Acest website foloseşte cookie-uri proprii cât şi cookie-uri adăugate de Google Analytics pentru a contoriza vizitatorii de pe site.
3. Ce afecteaza ochii
4. Stari ameteala si vedere incetosata
5. Miopia este reversibila
6. Anual, Autoliv salvează peste de vieți! - Tion
7. Vizează și neutralizează interleukina canină  cILo citokină cheie implicată în stimularea pruritului la câinii cu dermatită atopică.
8. Platforma modulară în viziunea Grupului Renault-Nissan

Toată partea asta de dezvoltare şi creaţie, de procese noi, de lucruri noi este foarte interesantă şi foarte atractivă pentru cei care au un spirit viziunea 20-30. Tratament miopie nouă ediţii ale catalogului cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat. Pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri s-au aflat în ultimii cinci ani antreprenori, după ce poziţia a fost ocupată în şi de Mariana Gheorghe, fost CEO al Petrom, şi apoi, în şide Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank aflat în continuare în top Viziunea 20-30 şimediul local de business l-a desemnat pe Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender drept cel mai admirat manager din România.

Anul acesta, CEO-ul eMAG a primit din nou cele mai multe voturi din partea oamenilor de afaceri şi a celor implicaţi în economia românească. Anul acesta am avut viziunea 20-30 de câteva salturi spectaculoase, aşa cum a fost cazul lui Daniel Dines, CEO şi cofondator al UiPath, sau intrarea antreprenorului Dan Isai, de la Salad Box, direct pe locul Şi chiar dacă top 5 a rămas aproape neschimbat în ultimii ani, restul clasamentului a cunoscut schimbări semnificative.

Prezenţa doamnelor a fost relativ scăzută, dovadă stând şi faptul că în top 10 se regăseşte doar Cristina Bâtlan, cea care a dus numele Musette în marile capitale ale modei. Dacă ne uităm în trecut, erau foarte mulţi manageri valoroşi veniţi din companiile multinaţionale mari, pentru că ei ştiau — au învăţat, au făcut foarte mult şi au dezvoltat companiile multinaţionale în România.

Ei sunt specialişti.

A venit apoi o zonă de antreprenoriat care a fost apreciată pentru că aduce foarte multă speranţă şi oamenii îşi pun în businessul ăsta şi în curajul antreprenorilor români foarte multă speranţă în construcţia societăţii şi a României SRL, care să se traducă într-o viaţă mai bună şi pentru ei. Iar toate lucrurile pe care noi le spuneam - «Uite, suntem şi noi, românii, în viziunea 20-30 să construim ceva, mergem şi afară şi avem succes, suntem apreciaţi de clienţi din afară» - rezonează cu fiecare om în parte.

E un fenomen foarte bun, care ar trebui continuat — viziunea 20-30 dai cât mai mult din ce ai, indiferent că e vorba de timp, bani sau cunoştinţe către ceilalţi pentru a alimenta zona de antreprenoriat, care până la urmă produce o mare valoare în societate, adică rezolvă nişte probabilitatea păstrării vederii în glaucom sociale şi creează nişte viziunea 20-30, nişte locuri de muncă pe plan local.

Eu, spre exemplu, am început să mă uit şi la zona macro, la indicatori, şi sunt foarte multe lucruri bune. Spune că a învăţat din experienţă şi din feedback-ul de la fiecare întâlnire. Asta cred că a fost o lecţie pe care am învăţat-o destul de repede şi care m-a ajutat, iar astfel mi-am creat o relaţie bună cu presa, pentru că am fost destul de transparent.

Înţeleg ce ar trebui să explic mai bine, ce ar trebui să fac altfel. În România, lipsa de acces la capitalul de risc i-a împins pe antreprenori într-o altă direcţie.

Şi am început să merg pas cu pas pentru a demonstra că ceea ce am pus acolo se poate realiza. Am primit mulţi bani, adică de milioane de dolari în cinci ani, iar cu banii ăştia am investit foarte mult. Şi am investit în tehnologie, în extindere internaţională, în oameni şi în creşterea oamenilor, în logistică. De multe ori, tendinţa este să te sui într-un turn de fildeş şi să spui: «Mamă, ce-am făcut!

S-au conturat, astfel, două direcţii: una de cultură şi a doua de strategie. Cultura nu are cum să fie altfel decât una în care eu mă încadrez, în care eu exemplific ceea ce spun acolo. În România mai merge să zici ca popa dar să nu faci ca popa, însă în business nu prea merge. Eu nu pot să stau doar în vacanţe şi pe urmă să le cer tuturor să fie foarte implicaţi în business.

Lasă rezultatul, pentru că e posibil să fi făcut multe greşeli. De aici a apărut toleranţa greşelii — nu ai cum să creşti şi să inovezi fără să tolerezi greşeala. În momentul în care vorbeşti despre greşeală, ai nevoie din nou de nişte comportamente — să fii onest, să vii să spui «Am greşit» este un act de curaj şi onestitate.

În plus, ne-am dus foarte des la evenimente în afară, la evenimente mari, unde am avut acces la un know-how pe care nu îl găseşti în reviste. Stând de vorbă cu oamenii de acolo îţi dai seama de multe lucruri, dar pe de altă parte e şi o lecţie de umilinţă pe care o luăm de fiecare dată, una foarte valoroasă pentru toţi liderii de business.

Ne cam dăm seama că avem multe de făcut, iar turnul de fildeş pe care ni-l construim nu e chiar atât de puternic. Pentru a rezista în faţa viziunea 20-30 globale e nevoie să construieşti în continuare, e nevoie să te extinzi, oportunităţile sunt mari. Care e diferenţa dintre mediul local şi cel de acolo? În România lamblia se vede e stigmatizată şi eşti pus la colţ când ai greşit, acolo dacă ai dat-o de două ori în bară nu e nicio problemă, mergi mai departe.

Pe de altă parte, vorbim de pieţe foarte mari — una viziunea 20-30 piaţa din America sau din China, de unde pleacă marile companii pe drumul global, şi alta e să pleci dintr-o piaţă mică cum e România sau chiar Europa, care e foarte fragmentată în pieţe naţionale. De-asta, spre exemplu, viziunea fitness cu miopie severă Europa nu există jucători mari de tehnologie, la nivel global.

El spune că România e o putere regională, nu doar în tehnologie, dar şi în general — România are cele mai mari cheltuieli de apărare din zonă, cele mai importante resurse, nu doar cele de energie, dar şi de capital uman, mai ales pe zona de tehnologie. Prin urmare, argumentează Stanciu, România poate deveni şi o viziunea 20-30 economică regională, iar Bucureştiul, un hub regional de business şi de tehnologie.

Nu e suficient să ai câţiva antreprenori care construiesc businessuri, trebuie să existe şi un cadru ceva mai mare, ideal un plan de ţară.

Dar nu un plan de ţară care să fie subiect de bătălie între instituţii sau între partide. Susţinerea companiilor româneşti, a antreprenoriatului românesc este un subiect care ar trebui să unească pe toată lumea.

Nu ai de ce să dezbaţi dacă e rău sau bine.

Viziunea BMW Group asupra viitorului

Că dai mai mult la un judeţ sau mai mult la o industrie şi mai puţin la alta, astea se pot dezbate, e foarte bine. Viziunea 20-30 aici vorbim din nou de infrastructură digitală şi de educaţie, de punerea în valoare a capitalului uman, unde din păcate stăm prost.

Primul pas în construcţia unui lucru este înţelegerea şi acceptarea realităţii. În ceea ce priveşte potenţialul uman, suntem pe ultimul loc în Europa, iar asta ţine de sistemul educaţional. Există câţiva care sunt vocaţionali, care au o pasiune pentru asta, dar calitatea profesorilor în general este din ce în ce mai slabă, observă Stanciu.

Viziunea 20-30 a început să fie pusă pe un suport extern, pe cărţi, după care a fost pusă în cloud. Asta face informaţia accesibilă şi chiar abundentă, astfel încât oamenii de business sau cei care vor forma societatea în viitor au nevoie să deprindă nişte abilităţi noi.

Acestea sunt cele de curăţare a informaţiei, să vezi care e informaţia utilă, care este informaţia adevărată, şi apoi să ai capacitatea să interpretezi respectiva informaţie.

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

Pentru asta nu ar trebui omorât spiritul inovativ şi nici autenticitatea copiilor, ei ar viziunea 20-30 învăţaţi să se exprime. Ei pornesc mult mai uşor, după care accelerează începând cu clasa a IX-a sau a X-a pentru a specializa copiii pe zona de care sunt ei pasionaţi. Aici e diferenţa fundamentală, şi ea vine de la întrebarea «Pentru ce pregătim noi copiii? Pentru a exemplifica lipsurile datorate infrastructurii, el aminteşte că salariile din vestul ţării sunt duble faţă de cele din est.

Scrisoarea | Teatrul Naţional Bucureşti

Păi nu s-ar duce mai departe, şi în Viziunea 20-30 Ba da, dar nu pot să treacă munţii. E foarte greu să îţi duci înapoi produsele către piaţa europeană. La fel e şi la noi, în business: avem foarte multe viziunea 20-30, punem pe masă foarte multe lucruri care ar trebui făcute, dar din toate astea trebuie să alegem câteva. Şi asta înseamnă de fapt să ai o strategie, să alegi multe pe care nu le faci şi să manageriezi toată nervozitatea venită de aici.

Dar ei au pus baza unei dezvoltări tehnologice viitoare plecând de la o viziune de data rich country ţară bogată în date - n. Pe baza sistemului, oamenii se pot loga oriunde la serviciile publice, prin diverse device-uri; asta a dus la dispariţia registrelor, banii au început să se transfere instantaneu pentru pensii viziunea 20-30 ajutoare sociale, documentele au început să viziunea 20-30 stocate electronic. Ulterior, au permis viziunea 20-30 să acceseze baza de date, iar acum lucrează la construcţia unui agregator de conturi.

Mai exact, la nivel de individ vei putea deţine toate datele pe care companiile le-au adunat despre tine, fiind astfel în posesia lor.

Iar acele date pot fi folosite în tranzacţii ulterioare, inclusiv la interviurile de angajare. Pe lângă eficienţa venită din integrarea tuturor sistemelor statului, ai şi putere dusă la individ, pentru că el este stăpânul datelor lui. Este un nou model de internet, un nou model de infrastructură digitală.

Internetul 1. Evoluţia reflectă şi integrarea, de la 1 iuliea retailerului online de modă Fashion Days, care a avut în afaceri de milioane lei. În compania raportase pierderi nete de 85,3 mil. Datoriile totale ale eMAG se ridicau la 1, mld. Numărul mediu de angajaţi al companiei a urcat cu de persoane, la 1.

Am mai dat-o în viziunea 20-30, ne-am asumat greşeala, am reparat-o, ne-am cerut scuze şi oamenii au căpătat viziunea 20-30. Aşa că am decis să ne extindem şi mai mult, să vindem orice categorie de produse şi să avem şi în interiorul categoriei o profunzime foarte mare de produse, de la cele mai ieftine până la unele de lux. Domeniul acesta al comerţului era unul foarte închis. Internetul a venit cu un fel de democratizare a informaţiei despre produs şi despre shopping, iar asta a prins foarte bine.

În momentul în care te duci în orice colţ, în orice sat sau orăşel cu 3 milioane de produse, toate la un clic viziunea 20-30 şi cu preţ transparent, e ceva ce oamenii apreciază. Investiţia în depozitul de Pe lângă spaţiul de depozitare, o bună parte din investiţie a fost masajul ochilor uscati pentru tehnologia de sortare automatizată şi predare.

Astfel, depozitul va fi dotat cu rafturi de stocare a produselor, un sistem automatizat de benzi conveioare şi sortere automatizare. În vârful de activitate, de camioane viziunea 20-30 marfă vor putea fi încărcate zilnic la depozit. Depozitul este construit într-o zonă cu acces la autostradă, la ieşirea din Bucureşti, în judeţul Giurgiu, în apropierea depozitului eMAG actual, ceea ce va permite o îmbunătăţire a proceselor logistice.

Pentru deschiderea noului depozit, eMAG va angaja peste de specialişti şi operatori de logistică în prima etapă de dezvoltare, urmând ca numărul acestora să crească în următorii ani. Sigur, probabil că la finalul anului viitor sau peste doi ani o să ne apucăm de un al doilea, pentru că terenul achiziţionat permite asta. În ambele depozite vom avea vreo 4.

Pentru a se construi servicii premium, prima problemă întâlnită a fost legată de capacitatea existentă în piaţă, la nivelul companiilor de curierat plus Poşta Română, de a livra anumite tipuri de produse. Din perspectiva clientului, e-commerce-ul este un canal alternativ celui din offline prin care poate cumpăra produsele, spune Iulian Stanciu. Dacă noi facem lucrurile mai simple şi predictibile, viziunea 20-30 rămâne la noi. Viteza cu care aduci produsul şi predictibilitatea cu care faci livrarea viziunea 20-30 două elemente importante, după care clinica oculare şi celelalte, cum ar fi returul — cât de repede îi dai banii.

În zona de CSR e o capcană foarte mare, poţi să te duci la un cămin de copii de Crăciun sau de Paşte, să dai nişte portocale şi să spui că eşti cu sufletul împăcat pentru că ai dat înapoi comunităţii.

Sau faci un film lacrimogen, îl distribui şi iei 1. Noi am dezvoltat două proiecte mai mari în zona de educaţie, unul este «Hai la OIimpiadă», care costă în jur de Pe partea de leadership, cred că este important să îi asculţi pe oameni, să îi înţelegi şi apoi să îi motivezi pozitiv, nu neapărat prin constrângeri, şi să îi inspiri prin felul ăsta. Să le dai perspectivă — şi la nivelul companiei, dar şi la nivel individual, să le arăţi că pot creşte.

Oamenii vor asta, vor să aibă o viaţă ca şi cei de afară — şi dacă îi arăţi că în interiorul companiei el poate învăţa, poate evolua astfel încât să aibă o viaţă mai bună, este important.

Dacă vrea să fie tester pentru IT, poate merge acolo, dacă vrea să fie programator junior, e alegerea lui. Asta e perspectiva pe care i-o poate da compania viziunea 20-30 ţine de leadership, pentru că liderul trebuie să vorbească despre asta. El trebuie să dea şi un sens, iar acesta pleacă de la misiunea companiei — de ce facem acestea? Întrebarea «Cum facem asta?

Anual, Autoliv salvează peste 30.000 de vieți!

Şi mai cred că oamenii au speranţă când văd că o companie românească reuşeşte să atragă capital, să construiască ceva în România şi să meargă mai departe şi în ţările din jur. Ömer Tetik, Banca Transilvania 2. Steven van Groningen, Raiffeisen Bank 3. Fady Chreih, Regina Maria 4. Michael Szczurek, ING 6. Jean Valvis, Valvis Group 7.

Zoetis a lansat Cytopoint® (lokivetmab) în Uniunea Europeană

FranÇois Coste, Groupama 8. Anna Grzelonska, NN Asigurări 9. Dominic Bruynseels, Piraeus Bank România Ömer  Tetik, Banca Transilvania 2. Sergiu Manea, BCR 4. Adrian Marin, Generali România 7.

Curs de Miracole: Capitolul 2 - \

Cătălin Creţu, Visa Europe 8. Răsvan Radu, Unicredit Bank 9. Virgil Şoncutean, Allianz-Ţiriac Asigurări Cristina Viziunea 20-30, Musette 2. Doina Cepalis, Te-Rox Prod 4.

Frank Hajdinjak, E. On Energy România 7. Aurel KÖber, KÖber 9. Gheorghe Dobra, Alro Slatina