Ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

Când vorbim despre modă, printre primele imagini care se nasc în mintea noastră sunt legate de haine, de top-modele care transcend condiţia omenescului, de podiumuri exagerat de luminoase, de celebrităţi care defilează în jurul nostru în veşminte care mai de care mai preţioase, conducând o imagine personală pe cât de strict pusă la punct, pe atât de impunătoare — acest aspect direcţionat fie într-un sens pozitiv, fie negativ.

Felul în care, în general, hainele vorbesc despre om reprezintă primele impresii pe care ni le creăm în ceea ce priveşte impactul modei asupra individului, iar mai apoi asupra colectivităţii din care acesta face parte. Evoluţia modei este în strânsă legătură cu conştientizarea diacronică a propriei noastre sexualităţi, cu forţarea, ridicarea unor bariere personale şi sociale, la fel cum Renaşterea a şocat lumea artei cu promovarea nudului, cu sfidarea dimensiunilor limitate şi pudice ale societăţii.

The Rhetoric of Clothing. Editura Augusta, Timişoara,p.

moda ca designer socio-cultural cultura celebrităţilor în ... - Ekphrasis

Dicţionar de sociologie, Univers Enciclopedic, Bucureşti Conştientizarea amplei sale extinderi în lumea ştiinţelor sociale şi în artă a creat un nou val de interes pentru cercetători, apropiindu-se tot mai mult de consumator şi înţelegând adevărata valoare ştiinţifică a modei.

Mulţi încă o consideră ca o ocupaţie superficială a femeilor care dezvoltă o pasiune nebunească pentru cumpărături şi look-ul lor şi chiar a unor bărbaţi, consideraţi, de altfel, efeminaţi sau cu o orientare sexuală diferită de a majorităţii, demontând în acest fel orice încercare de a se apropia de ea ca un real obiect de studiu. Moda aduce, probabil, cele mai bune exemple de suprapunere a două coordonate importante în profilul unui consumator, mai ales cel al secolului XXI: expresia şi esenţa sau conţinutul, forma şi fondul, dacă judecăm în termenii lui Titu Maiorescu.

Conținutul acestui site dăunează grav ignoranței sociale.

Totuşi, impactul puternic al consumului în masă a trendurilor din modă a transformat individul într-o expresie a masei şi mai puţin a sinelui.

Moda din România nu are o istorie atât de pregnantă şi ancorată în cultura naţională, drept pentru care atenţia acordată acestui subiect a fost una superficială, prea puţin discutată la nivel academic, ştiinţific. Fiind o societate însetată de spectacol, de extraordinar, de poveşti scadaloase în care sunt implicate celebrităţi, s-a ignorat în mare parte importanţa efectivă a acestui fenomen numit modă şi pe care prea mulţi îl pronunţă cu o doză de sarcasm şi ignoranţă în voce.

Povestea psihologiei pozitive

Moda românească s-a propulsat ca un act de sine stătător recent, abia în perioada post-comunistă. Interesul pentru aparenţa personală a fost mereu prezent, însă nu a fost susţinut de o economie care să promoveze stiluri de vestimentaţie prea ieşite din comun. Minimizarea diferenţelor de clasă într-o societate comunistă ca cea românească ante a reprezentat, practic, cea mai evidentă şi puternică motivaţie a neconştientizării fenomenului modei, acesta neputându-se manifesta într-un spaţiu demografic în care elitele îşi manifestau statutul social prin implicarea politică, şi nu prin înclinarea spre modă.

Abia după Revoluţie şi după instalarea practicilor capitaliste în acest spaţiu proaspăt ras de ultimele urme de comunism, moda a pătruns ca un curent nou, ce aducea cu sine înfăţişarea unei schimbări de viitor şi o speranţă de viaţă occidentală. Aceşti 22 de ani de încercări de reinventare, de căutare a unei noi identităţi naţionale au însemnat o continuă luptă între ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei ante şi post-Revoluţie, între tradiţional şi modern, între conformism şi curaj de depăşire a propriei condiţii impuse de un sistem de autoritate deja mort.

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

Cercetarea istorică în ceea ce priveşte evoluţia costumului rezidă în două mari arii de studiu — în reprezentarea vizuală şi în textele literare cu caracter descriptiv. De la sculptură, arhitectură, la opere de pictură, la diferite monumente şi alte tipuri de dovezi vizuale, istoricii din domeniu s-au preocupat a observa anumite tendinţe şi puncte centrale de interes şi comportament în vestimentaţie, iar pe de altă parte, cărţi, comentarii, corespondenţă personală, piese de literatură poezie, proză, dramă au oferit o bună perspectivă asupra unui traseu pe care costumul, vestimentaţia, moda l-au parcurs.

Evident, totul a ţinut, până la urmă, de şabloanele de interpretare a nenumăraţi istorici, care au perceput elementele de studiu în moduri diferite şi care, de multe ori, se contraziceau. Moda ca proces de comunicare Despre existenţa unei dimensiuni comunicative a modei 8 au vorbit specialişti din diverse arii de cercetare, precum istoria, antropologia, sociologia, identificându-se astfel trei direcţii principale de studiu: 1.

Bazele psihologiei sociale | Mihaela Andreea - uropraxis.ro

Rolul pe care moda îl joacă drept vehicul pentru comunicare 2. Limbaj al comunicării 3. Semnificatul comunicativ al modei Tot ceea ce ne defineşte pe noi, ca entităţi unice şi ca membri ai unei societăţi, se focalizează în jurul unui continuu şi permanent proces de comunicare, în orice formă a sa.

Fie că vorbim despre comunicare intra sau interpersonală, comunicare în masă, comunicare verbală, non-verbală sau paraverbală. Aceste tipuri de comunicare, prin toate dimensiunile lor, pot fi extinse şi spre alte domenii, precum cel al modei. Da, moda poate fi considerată şi a fost tratată de importante personalităţi ai ştiinţelor sociale, precum Malcolm Barnard, Georg Simmel, Blumer sau Veblen, drept un proces de comunicare socială, atribuindu-i câteva caracteristici destul de importante privind organizarea socială, transmiterea valorilor atât pe axa timpului, cât şi în plan spaţial, crearea de identitate individuală şi colectivă, completarea listei de elemente ce alcătuiesc o cultură şi altele.

Cartea cercetătorului britanic reprezintă una din cele mai de seamă studii ale modei din contemporaneitate, explicând faptul că moda este mult mai mult decât o 8 Natalia Quintas Froufe, Eva Quintas Froufe.

moda ca designer socio-cultural cultura celebrităţilor în ... - Ekphrasis

La dimensión comunicativa de la moda: apuntes del caso español, articol publicat în revista Zer, vol. Fashion as communication, ediţia a doua, publicată de Routeledge, New York,p. Pe de o parte, moda se constituie pe întregi seturi de valori şi de simboluri cât mai generic cunoscute şi acceptate, asta pentru a fi accesibilă cât mai multor spaţii culturale, fără ca acestea să fie lezate în vreun fel. În baza acestor valori şi simboluri, individul selecteză acele elemente care îi trezesc un interes deosebit şi care sunt compatibile cu propria construcţie ca om, astfel alcătuindu-şi un avatar, o imagine, o personalitate exterioară, prin care se comunică pe sine sieşi şi celorlalţi.

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

De ce sieşi? Credem noi, crearea unei identităţi exprimă, înainte de toate, o comunicare intrapersonală, un proces de cunoaştere interioară extrem de profund şi amplu, deoarece, aşa cum vom vedea ulterior în explicarea modelului comunicării propus de Gerbner, conţinutul nu poate exista fără formă, dar nici forma nu are autenticitate fără un conţinut compatibil şi veritabil, cu care să intre în deplină inderdependenţă.

Malcolm Barnard propune, în lucrarea sa, două viziuni legate de semnificaţia modei şi a vestimentaţiei, menţionând că acestea sunt legate, în primul rând de frumuseţe şi de conştientizarea acesteia ca dimensiune intrinsecă a fiinţei umane, dar mai ales de nevoia exprimării acesteia prin exploatarea potenţialului exterior al fiecărei persoane.

O primă afirmaţie este aceea că moda şi vestimentaţia reprezintă ceva ce individul îşi doreşte şi îl consideră atrăgător, iar pe de altă parte, reprezintă şi practici pline de farmec şi în acelaşi timp, demne de respect.

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei refacerea chirurgicală a recenziilor vederii

A doua viziune reflectată de Barnard este legată de ideea că moda este doar un joc decepţionant şi exploatativ, condus de elite, de intelectuali. Astfel, se vorbeşte despre ambivalenţa modei şi a vestimentaţiei, producţia creativă primind două dimensiuni diferite — pozitivă şi negativă.

Williams 11 consideră că acest răspuns dihotomic dat creativităţii sau producţiei culturale are o istorie lungă şi poate fi regăsită atât în teorie, cât şi în prejudecăţile de la nivelul societăţii. Ibidem, p.

O scurtă istorie a psihologiei

Malcolm Barnard. În acest punct ţinem să îl contrazicem pe Barnard; cultura nu are un punct final, perfect, pentru simplul fapt că stimulii angrenaţi în grupurile formate în societate se raportează la un mediu, la un univers în continuă schimbare. Este greşit, totuşi, să nu cunoaştem punctul maxim în care umanitatea poate ajunge? Care este limita de sus? Dar cea de jos? Aşadar, moda şi vestimentaţia sunt nişte forme de comunicare şi, aşa cum susţine şi Malcolm Barnard, moda nu este o comunicare vorbită sau scrisă, cu toate că unele haine au sloganuri şi etichete pe ele.

Din acest punct de vedere, moda se asociază mai mult cu una din tipologiile comunicării, anume cea non-verbală, manifestându-se mai mult la nivel de observaţie şi percepţie tacită. Moda se foloseşte de vestimentaţie pentru a-şi crea un limbaj propriu, cu expresii şi combinaţii de simboluri care construiesc anumite mesaje şi, în funcţie de mijloacele de comunicare alese, percepţia va diferi de la individ la individ, de la grup la grup, de la societate la societate.

În ciuda faptului că ideile, principiile, credinţele, ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei mai vechi nu s-au consumat imediat, noile trenduri sociale aveau să ocupe locul acestora nu după foarte mult timp. Astfel, femeile au început să se simtă mai încrezătoare şi mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, prin eleganţă, prestanţă, maniere, însă aceste credinţe erau 13 Fred Davis.

  1. Tratament miopic ereditar
  2. Fixați bătăile de vedere
  3. Viziunea somatică este
  4. Dezvoltarea viziunii nou-născutului

Stofa Diavolului. O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate, Institutul European, Iaşi,p. Conştientizarea sexualităţii a fost, până la urmă, pasul care a inspirat şi creatorii de modă în gândirea unor piese de vestimentaţie care să exprime libertatea trupului şi a minţii. Formalismul la o anumită etichetă ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei pudoare începea să fie considerat tot mai învechit, dar nu era vorba doar de promovarea unei informalităţi şi lejerităţi, ci de proliferarea libertăţilor sexuale şi a egalităţilor sociale.

Relatia dintre vestimentatie si personalitate

Prin asta, ele comunicau exact acea schimbare a statutului femeii în societate; femeia devenise deja o entitate independent creată şi dezvoltată, cu o personalitate personală şi cu calităţi proprii, fiind propriul său representantem. Printre figurile emblematice ale secolului XX, se află actorul James Dean al cărui stil vestimentar evidenţia o semantică atât de puternică, încât a depăşit limitele impuse de gender. Relaţia modă-individ în secolul XX. McEwan, autorul cărţii Forţa brandului: De ce rămân consumatorii fideli unor branduri toată viaţa?.

Cartea reprezintă un studiu la nivel mondial despre comportamentul consumatorilor în stabilirea de relaţii cu brandurile; acest studiu s-a desfăşurat între anii El urmăreşte ataşamentul emoţional prin care consumatorul se leagă de un anumit brand, pasiunea pe care o naşte faţă de un brand. Este absolut evident că relaţia consumatorului cu un brand nu se crează peste noapte, ceea ce înseamnă că pentru ca o companie să câştige inima consumatorilor săi, nu e suficient să implementeze campanii de marketing costisitoare, ci e nevoie să se apropie de individ, să-i comunice, să-l asculte, să aibă o atitudine constantă, serioasă faţă de acesta.

Ele sunt utilizate, în baza unor norme — referitoare la activitatea psihodiagnostică —solid fundamentate, de specialişti din laboratoare de testare psihologică, clinici, cabinete de profil etc.

La începerea unei relaţii între brand şi client, brandul trebuie să aducă nişte promisiuni clientului în faţa cărora să se comporte constant şi responsabil. Aceste promisiuni trebuie să aducă o bază consistentă de încredere şi convingere, astfel să se poată forma o relaţie personală cu clientul. Nu produsele propriu-zise sau ofertele promoţionale sunt cele care atrag clientul înspre o relaţie brand-client, ci toate elementele ce crează imaginea brandului — de la imagine, la comportament, la abilitatea sa de a interacţiona cu societatea de consum.

Platforma pe care brandul trebuie să acţioneze cu scopul de a se apropia emoţional de client va eficientiza acest proces doar în momentul în care elementele constitutive ale brandului se vor completa şi lansa reciproc.

***Masina mea*** Golf III

Pentru a putea fi fundamentată o relaţie între brand şi client, compania trebuie să lucreze la o strategie de poziţionare pe piaţă în care să îi fie puse în valoare atât atributele, cât mai ales avantajele sale.

Mulţi consumatori şi chiar şi companii confundă cele două concepte, iar cartea lui McEwan vine în evidenţierea sensului fiecăruia. Atributele sunt acele trăsături care pot fi deosebite în mod obiectiv: serviciile oferite, componenţa produselor sale. Avantajele, în schimb, sunt acele caracteristici care ţin de percepţia consumatorului asupra productivităţii, atractivităţii şi utilităţii produsului, reprezintă aspectul care îi interesează cel mai mult pe consumatori atunci când achiziţionează produsul, concepându-le ca pe o recompensă pentru investiţia făcută.

Forţa brandului. De ce rămân consumatorii fideli unor branduri toată viaţa, Editura Alfa, Bucureşti,p.

NeoComunism: renunțarea psihologică la proprietate- dezrădăcinarea

Totuşi, de ce apare miopia apelează la imaginea celebrităţilor pentru a promova branduri, produse, idei? În primul rând, vedetele, mai ales din industria filmului şi televiziunii, prezintă o oarecare estetică a stilului de viaţă pe care, teoretic, oricine ar putea să-l aibă, trezind în sinea consumatorului o dorinţă de a aspira la o îmbunătăţire a vieţii şi imaginii personale, astfel încât şi el să poată gusta din plăcerile unei lumi aproape ideale.

Între aceste personalităţi şi brandul pe care îl promovează se efectuează un transfer bidirecţional, am putea adăuga de imagine, reputaţia şi aprecierea personalităţilor reflectându-se şi asupra brandului respectiv. De asemenea, în funcţie de gradul de cunoaştere globală a personalităţii, un brand poate, prin asociere, să se extindă la nivel internaţional, pe mai multe pieţe de desfacere, câştigând notorietate, iar pe de altă parte, celebrităţile devin un instrument tot mai utilizat în relaţiile publice datorită avantajelor multi-dimensionale pe care această tactică o implică.

Mai mult, personalităţile facilitează foarte mult relaţia dintre un brand şi targetul său, evident, atunci când personalitatea-reprezentant este compatibilă din punct de vedere al caracteristicilor personale, al mesajelor transmise cu cele ale companiei exerciții de fizioterapie pentru bolile organelor vederii şi ale brandului promovat.

Deseori, această persoană este o celebritate, o persoană publică. Angela Carroll 23profesor titular la Universitatea Şcolii de Business din Leeds, conduce activităţi de predare şi cercetare în domeniul brandingului şi publicităţii, focusându-se în special pe sectorul marketingului în modă şi branding.

Unul din articolele sale reprezentative pentru acest interes particular este axat pe studierea comunicării brandului în domeniul modei şi a utilizării imaginii celebrităţilor ca instrument de marketing în acest sens. Cercetătoarea este de părere că promovarea imaginii celebrităţilor în comunicarea de brand devine o tehnică tot mai utilizată de companiile din industria modei, acestea având un impact mai mare asupra percepţiei publicului consumator decât ar avea o persoană incognito, fie aceasta model sau o persoană de pe stradă.

  • Povestea psihologiei pozitive | uropraxis.ro
  • Olimpia Urdea Veşmântul între imitaţie şi identitate socială Asist.
  • Operatie ochi vedere
  • (PDF) Veşmântul între imitaţie şi identitate socială | Olimpia Urdea - uropraxis.ro
  • Relatia dintre vestimentatie si personalitate Relatia dintre vestimentatie si personalitate De Carmen Ionescu, psiholog principal Obiectele de vestimentatie sunt lucruri pe care ai ocazia sa le observi in permanenta, ori de cate ori ai de-a face cu cineva.
  • Cerințe pentru organul vizual
  • Până atunci, dacă ar fi fost să rezum beneficiile psihologiei, aş fi ales formula analizei tranzacţionale: eu sunt OK, în timp ce şi voi sunteţi OK.
  • Cum a apărut psihologia ca știință?

Prin imaginea deja cunoscută a celebrităţilor, comunicatorii din domeniul modei încearcă să personalizeze mesajul pe care doresc să-l transmită către public, brandingul devenind o formă de comunicare cu atât mai profund închegată, cu cât se resfrânge asupra sinelui publicului, inspirând brandingul personal în sensul construirii unei expresii şi realizări de sine conştiente, strategice şi impunătoare în mediul social.

Consumatorii tind să-şi zugrăvească preferinţele în materie de modă şi în funcţie de cine Mi-am revenit viziunea cu ajutorul poartă, o percepţie care pare să derive direct din societatea burgheză, în vremea căreia omul devenea cu atât mai important cu cât hainele erau mai scumpe, iar hainele devenau cu atât mai preţioase cu cât cel care le purta reprezenta o persoană de seamă, posibil trasă din aristocraţia vremii.

Brand communications in fashion categories using celebrity endorsement, publicat în Journal of Brand Management, 17, pp. Moda — element central în brandingul personal? Când vorbim despre branding, fie el personal sau corporativ, este absolut necesar a consulta cele mai importante surse de documentare, legitimate de experienţa şi spiritul critic al unor specialişti din domeniul marketingului şi al comunicării, atât din primele arhive care tratează acest subiect, cât mai ales cei care se ocupă, la momentul actual, de asemenea practici şi care cunosc piaţa economică şi schimbările la care este supusă.

Relaţiile publice reprezintă, într-adevăr, un domeniu care, în România şi-a găsit nu foarte demult făgaşul şi încă se află sub aripa unui proces de acomodare, de adaptare a practicilor occidentale la contextul socio-cultural românesc, est-european, postcomunist, neo-capitalist. Totuşi, putem găsi la ora actuală oameni care pot să prezinte versiuni relevante pentru ce se întâmplă pe piaţa economică şi care au surprins caracteristicile prin intermediul cărora ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei brand — chiar şi unul personal — poate fi creat astfel încât să poată vinde ceea ce entitatea din spatelui lui doreşte să vândă şi să comunice publicului selecţionat.

Aneta Bogdan este unul din aceşti specialişti care, într-un interviu marca PR România 25vorbeşte despre autenticitatea în branding şi despre factorii care transformă un brand într-un brand de succes.

Desigur, aceste observaţii pot fi aplicate şi în brandingul personal, deoarece este vorba despre câteva principii de bază, dintre care autenticitatea brandului este una din cele mai importante aspecte, daca nu cel mai important.

Account Options

Aneta Bogdan explică faptul că un brand nu poate exista dacă acesta nu reflectă adevărul, originalul identităţii interne, printr-o formă externă perfect compatibilă. Primul pas pe care orice brand trebuie să-l facă este cel al clarificării identităţii, a realizării unei analize aprofundate a trăsăturile sale intrinseci şi extrinseci, astfel încât performanţa ulterioară să nu fie periclitată.

Această opinie este la fel de plauzibilă şi în cazul brandingului personal, deoarece valorificarea unei persoane este, în această societate capitalistă, bazată pe identificarea unor caracteristici-cheie, a unor atribute individuale care să o diferenţieze de alte persoane, trăsături antrenați vederea să fie exploatate ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei direcţie constructivă şi eficientă, astfel încât mesajele pe care persoana în cauză doreşte să le transmită celor din jur să fie cele dorite şi aşteptate.

Fashion, a concise history, Lawrence King Publishing, Londrap.

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

Perspective asupra modei din ştiinţele sociale A. Perspectiva culturală — moda şi identitatea geo-culturală Moda este considerată, pe lângă multele sale valenţe, şi un factor cultural, comparabilă chiar cu artele fine şi teatrul, dar, pe de altă parte este şi o industrie profitabilă, controversată. Ea caută inspiraţia în fiecare aspect al vieţii noastre, având în vedere că, în ziua actuală, diverse subiecte sau elemente tabu ale societăţii au fost transpuse în forme de artă, camuflate într-un univers artistic care le făcea mai accesibile oamenilor, ceea ce s-a întâmplat şi în modă.

Aceste expresii artistice controversate au fost utilizate în creaţia vestimentară, dând naştere unor noi comportamente şi preferinţe colective, totul pornind de la o oarecare revelaţie a celor care aspiră mereu spre mai mult, spre altceva, spre schimbare.

ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei

Astfel, nu mai este nefirească infuzia de elemente din literatură, arhitectură, arte plastice, inspiraţia din natură sau tehnologie, toate acestea stimulând spiritul creativ al designerilor de modă. Ceea ce este şi mai interesant este faptul că foarte multe dintre aceste colecţii de artă vestimentară sunt inspirate — sub egida diferitor elemente, precum materialele, culoarea, apectul general — din viaţa socială, din cultură unei ţări sau a unei regiuni, din preferinţele şi aspiraţiile unui popor.

cum să îmbunătățești miopia

Sporturile, muzica, dar până şi practicile sexuale au stat, de-a lungul timpului, la baza limbajului vestimentar, fapt care subliniază acea legătură de comunicare dintre haină şi mediul de viaţă 26 Colin McDowell, op.

Mai multe despre acest subiect