Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală, legile sensibilitati - senzatii ( larisa)

Aurelia Pojar Nu orice stimul provoacă o senzaţie.

Aceste insusiri sunt analizate si reflectate subiectiv prin intermediul senzatiilor. Astfel de insusiri sunt culoarea, mirosul, gustul, greutatea, temperatura etc. Senzatiile se impart in doua categorii: senzatii care reflecta insusiri ale obiectelor si fenomenelor mediului inconjurator cum sunt senzatiile vizuale, auditive, cutanate, olfactive si gustative; senzatii care reflecta miscarea corpului sau a unor parti ale corpului, starea organelor interne, care includ senzatiile kinestezice, de echilibru si interne sau organice. Elementele antomo - fiziologice prin care se realizeaza senzatiile sunt analizatorii, alcatuiti din trei elemente sau segmente: receptorul sau segmentul periferic; calea aferenta senzitiva, centripeta care duce excitatiile in scoarta cerebrala; segmentai cortical al analizatorului zona de proiectie. Procesul vederii Aceste senzatii sunt provocate de actiunea energiei radiante a undelor electromagnetice asupra analizatorului vizual.

Dacă este foarte slab, el nu e sesizat, nu excită organul senzorial corespunzător. Cu cât un receptor reacţionează la un stimul mai slab, cu atât spunem că este mai sensibil. Pragul absolut de intensitate este cea mai mică intensitate a unei excitaţii capabile să provoace o senzaţie. Un fir de păr căzând pe pielea noastră nu e sesizat, dar o musculiţă, o simţim.

Deci greutatea insectei depăşeşte pragul senzaţiilor tactile, de contact.

Dezvoltarea senzației la copii

Sensibilitatea este inversul pragului: cu cât pragul e mai mic, cu atât sensibilitatea e mai mare. De pildă, un sunet de 16 perioade constituie pragul inferior al audibilităţii, iar Există şi praguri de discriminare : distanţa minimă la care am simţit două puncte de contact pe piele ca fiind Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală constituie un prag de discriminare tactilă. El e foarte mic pe vârful degetelor, dar destul de mare pe spinare.

Pragul de discriminarevizuală se referă Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală distingerea a 2 puncte apropiate. I se mai spune şi acuitate vizuală şi ea este testată la oculist, când ne consultă pentru a aprecia mărimea lentilelor de care am avea nevoie. Sensibilitatea variază de la un organ senzorial la altul. Foarte mare este sensibilitatea vizuală. După S. Vavilov, 2 cuante de energie ar fi suficiente pentru a produce o senzaţie de lumină. Pragul diferenţial constituie acea mărime minimă cu care trebuie să se modifice intensitatea unui stimul pentru a se percepe o diferenţă.

Ergonomia vizuala pentru copii si adulti - conditii care afecteaza discriminarea vizuala

Dacă avem în mână o greutate de 1 kg şi cineva va adăuga fără să vedem încă 10 g, noi nu vom sesiza deosebirea. Dacă un candelabru are de becuri, e suficient să se mai Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală un singur bec pentru a sesiza o diferenţă.

Studiind pragurile diferenţiale, fizicianul german G. Conform cu această formulă, senzaţia creşte mult mai încet decât excitaţia; ea e proporţională nu cu mărimea stimulului, ci cu logaritmul său.

Ce ți-a scăpat din legea atracției

Altfel spus, când excitaţia ar creşte mult, în progresie geometrică, senzaţia nu s-ar intensifica decât conform unei progresii aritmetice. Cercetări experimentale numeroase au arătat, încă de pe timpul lui W. Wundt şi al lui G. Fechner, că relaţia nu e valabilă decât pentru intensităţile mijlocii ale excitantului.

curs_psihofizica_0910-ro.pdf

Când excitanţii sunt foarte slabi ori foarte puternici, nu mai găsim proporţionalitatea dintre senzaţie şi logaritmul stimulului. Deci curba obţinută nu este o linie dreaptă, ci capătă o formă asemănătoare unui S înclinat, denumită sigmoidă.

Astfel, s-a studiat reacţia pupilară. Pupila se micşorează în raport cu creşterea intensităţii luminii.

Astăzi există procedee exacte pentru măsurarea diametrului pupilei şi înregistrarea mărimii cu care ea se micşorează. Folosindu-se lumină de diferite intensităţi şi măsurându-se mărimea contracţiei sau dilatării pupilei, s-a constatat că diametrul pupilei este în raport invers cu logaritmul excitaţiei luminoase, întocmai ca şi în cazul legii lui Fechner, variaţia e lineară doar pentru valorile mijlocii ale intensităţii luminii.

1. Clinica oculare
2. Curs Psihofizica
3. Definiție Examinarea ochilor pentru acuitatea vizuală Acuitatea vizuală este o măsură a rezoluției spațiale a sistemului de procesare vizuală.
4. Acestea sunt grupate in 3 mari categorii si anume: A.
5. curs_psihofizica_uropraxis.ro
6. Dezvoltarea senzației la copii

Dacă măsurătorile lui Fechner se bazau pe constatări făcute conştient de către subiecţi, în ce priveşte reacţia pupilară, ea refacerea vederii cu acupunctură un reflex neconştient, fenomen fiziologic. La fel stau lucrurile şi când e vorba de reacţiile retinei. Retina excitată emite curenţi electrici foarte slabi. Amplificarea lor permite studiul excitaţiilor retiniene, încă dinstudii ale variaţiei de potenţial înregistrate în retina unei broaşte au arătat că acesta nu varia proporţional cu intensitatea luminii, ci cu logaritmul ei.

Acuitate vizuala - Visual acuity - uropraxis.ro

El a utilizat celule izolate din retina unor peşti, supuse unor surse de lumină de intensităţi diferite şi a obţinut tot o curbă sigmoidă. Cu microelectrozi au fost studiate şi variaţiile frecvenţei impulsului electric ale unui nerv auditiv din creierul de pisică, atunci când se produceau sunete lângă urechea ei în limita unei variaţii de 30 dB.

Aceste variaţii erau în raport cu logaritmul intensităţii sunetelor şi se obţinea aceeaşi sigmoidă. Măsurându-se, de asemenea, Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală influxului nervos în raport cu iluminarea Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală, se obţine o curbă sigmoidă.

Se pare că senzaţiile noastre nu fac decât să traducă fidel excitaţiile, apărute în Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală senzoriale, fenomene de ordin fiziologic, transmise cortexului. Pieron, el ar implica modificări selective ale permeabilităţii unei membrane, şi anume ea se schimbă pentru diverse categorii de ioni care poartă sarcină electrică. Gheorghe Zapan, profesor la Universitatea din Bucureşti, a stabilit că formula ce explică permeabilitatea membranelor verifică toate datele publicate de G.

Fechner şi alţii.

Curs Psihofizica 0809

Deci această ecuaţie explică modificările înregistrate de pragul diferenţial pentru toate valorile excitantului; ea reprezintă formula matematică o ecuaţie diferenţială ce se traduce grafic printr-o sigmoidă, corectând astfel ecuaţia propusă de psihologul german în secolul trecut.

Deşi Gh. Zapan a publicat constatările sale încă dinele nu sunt cunoscute în străinătate, căci publicaţiile noastre aveau o slabă circulaţie. Se mai adaugă şi cercetări făcute în Statele Unite, care contestă în întregime rezultatele lui Fechner. Sensibilitatea unui organ senzorial nu rămâne constantă. Majoritatea organelor senzoriale îşi modifică sensibilitatea în raport cu intensitatea stimulilor ce acţionează asupra lor.

Această modificare este numită adaptare. Când stimulii sunt puternici, sensibilitatea scade şi, invers, când sunt slabi, sensibilitatea creşte.

Dezvoltarea senzației și percepției la vârsta preșcolară. Dezvoltarea senzațiilor la copii

Adaptarea simţului termic e şi ea puternică. Se poate observa cu uşurinţă efectuând următoarea experienţă : folosim 3 recipiente, unul din ele conţinând apă foarte caldă 40° Celsiusîn care introducem mâna dreaptă, un al doilea cu apă rece 10°în care punem mâna stângă; după ce ţinem mâinile în apă cam 1 minut, le plasăm în vasul din mijloc, unde este apă călduţă 28°.

Mâna dreaptă va resimţi acest lichid ca fiind rece, deoarece sensibilitatea sa la căldură a scăzut mult, iar mâna stângă o va simţi caldă, în cazul ei scăzând sensibilitatea la rece.

Şi în cadrul simţului olfactiv se realizează o puternică adaptare, ceea ce îi favorizează pe muncitorii care lucrează în întreprinderi unde, inevitabil, se produc mirosuri neplăcute. Foarte mare este adaptarea ochiului la întuneric. Pupila creşte de 17 ori, dar după o oră, sensibilitatea vizuală poate spori de Descreşterea sensibilităţii, când trecem de la obscuritate la lumină, se produce mult mai repede.

Totuşi în primul minut suntem orbiţi.

Totul despre copii - dezvoltarea senzorială a copiilor preșcolari

O slabă adaptare se observă însă la auz şi la durere. Aparenta slăbire a unui sunet este efectul deplasării atenţiei, nu al adaptării.

De asemenea, o durere acută nu descreşte decât dacă diminuează însăşi cauza ei. Sensibilitatea unui organ senzorial se modifică nu numai datorită unei stimulări specifice lui, ci şi prin excitarea altui organ senzorial, fenomen dovedind existenţa unei interacţiuni între diversele simţuri.

Lazarev a demonstrat că sunetul constant al unui diapazon este auzit mai tare când, simultan, se aprinde o lumină şi mai slab când ea se stinge. Interacţiunea pare a fi valabilă pentru toţi 2 receptorii. Kravkov a ilustrat această ipoteză prin numeroase studii. El a demonstrat cum creşte sensibilitatea vederii crepusculare la o lumină slabă când ne ştergem faţa şi gâtul cu apă rece excitarea simţului termiccând mestecăm tablete dulci-acrii stimulare gustativă şi când ne forţăm respiraţia influenţa interoceptorilor.

Interacţiunea nu are drept efect numai creşterea sensibilităţii, ci şi scăderea ei, dacă excitanţii au o mare intensitate.

• Dezvoltarea senzației la copii Clasificarea senzațiilor.
• Viziune bragg
• Dezvoltarea senzației și percepției la vârsta preșcolară. Dezvoltarea senzațiilor la copii

Sunetele slabe produc o creştere a sensibilităţii vizuale, dar cele puternice cauzează o scădere a ei. De aceea vorbim de sunete ascuţite ori reci. Sau pictorii caracterizează unele culori ca fiind calde, iar altele reci. E vorba de persoane cărora o melodie le cauzează şi viziunea anumitor culori. Aceste experienţe şi fapte observate dovedesc unitatea fenomenelor psihice, chiar şi în domeniul senzaţiilor, care prin structura organelor de simţ, descompun, analizează aspectele diverse ale lumii reale.