Oftalmologie: tratamentul nistagmusului, Servicii medicale Pro Visual - Clinică oftalmologică și centru medical pediatric

oftalmologie: tratamentul nistagmusului

Nistagmusul este un fenomen caracterizat prin mișcări repetate și involuntare ale globilor oculari. În funcție de modul în care se desfășoară aceste mișcări, nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau rotator. În funcție de cauza nistagmusului, aceste mișcări involuntare pot apărea la ambii ochi sau la un singur ochi.

Nistagmusul este frecvent asociat cu afecțiuni oculare caracterizate prin scăderea acuității vizuale sau cu afecțiuni neurologice.

  • Spitalul de Oftalmologie Infosan este deschis pentru consultații si operatii, zilnic luni-vineri între orele
  • Oftalmolog în Bender
  • Oftapro site admin Ce este Nistagmusul?
  • Pro Visual - Clinică oftalmologică și centru medical pediatric - Medicina Cluj
  • Nistagmus - Clinica Oftapro

Nistagmusul poate fi congenital sau dobândit. Pe lângă acesta, mai este întâlnit și nistagmusul latent sau nistagmusul manifest latent.

Nistagmusul congenital

Foarte multe persoane cu nistagmus congenital prezintă o scădere a acuității vizuale, multe prezentând chiar orbire. Foarte rar persoanele cu nistagmus congenital pot conduce o mașină și majoritatea au mari dificultăți în viața de zi cu zi în ceea ce privește dobândirea unei educații corespunzătoare, găsirea unui loc de muncă și interacțiunile sociale.

  • Dezvoltarea vederii la copii
  • Acest site nu stochează date cu caracter personal, toate informaţiile sunt transmise direct pe email către unitatea medicală.
  • Spitalul de Oftalmologie Infosan este deschis pentru consultații si operatii, zilnic luni-vineri între orele
  • Ioan Victor Pop Definiţie clinică Nistagmusul congenital este caracterizat prin oscilaţii ale globilor oculari, mai frecvent orizontale, mai rar verticale sau torsionale sau combinaţii ale celor trei posibilităţi.
  • Sindromul vestibular - Revista Galenus
  • Nistagmus - uropraxis.ro
  • Nistagmusul congenital
  • Nistagmus | INFOSAN

Acest lucru se întâmplă din cauza acuității vizuale foarte scăzute care însoțește nistagmusul congenital. Există și alte tipuri de nistagmus dobândit, acestea apărând în general la vârsta adultă.

Aceste tipuri sunt frecvent asociate cu probleme de echilibru și de cele mai multe ori nistagmusul dobândit este un simptom al unei boli neurologice. Strabismul poate acompania frecvent nistagmusul congenital și acompaniază aproape întotdeauna nistagmusul latent.

Pacienții care suferă de strabism au vederea în spațiu afectată vederea stereoscopicăceea ce duce la probleme de coordonare.

oftalmologie: tratamentul nistagmusului deficiență vizuală a tumorii cerebrale

Se consideră că nistagmusul dobândit are o incidență de 1 la de indivizi. Nistagmusul poate oftalmologie: tratamentul nistagmusului congenital, idipoatic sau asociat cu o problemă senzorială. Cauza directă a nistagmusului este reprezentată de instabilitatea sistemului motor care controlează mișcările oculare. Nistagmusul congenital apare foarte devreme, fiind de cele mai multe ori prezent de la naștere, în timp ce nistagmusul dobândit apare mai târziu în viață, putând fi rezultatul unui accident sau al unei boli neurologice, în special al unei boli ce afectează neuronii motori ai sistemului nervos.

Mișcările involuntare ale globilor oculari care caracterizează nistagmusul sunt produse de funcționarea anormală a zonelor din creier care controlează mișcarea oculară.

Sindromul vestibular

Labirintul zona din urechea medie responsabilă cu reglarea echilibrului static și dinamic ajută la controlul mișcărilor oculare. Nu este asociat cu alte boli neurologice sau ale globilor oculari. Nistagmusul congenital nu este sesizat de către pacient, însă este observat de către cei apropiați.

În cazul în care aceste mișcări involuntare ale globilor oculari sunt ample, acuitatea vizuală scade. Intervenția chirurgicală poate ajuta la recuperarea acuității vizuale.

Peste 50% din pacienții cu nistagmus au și strabism convergent | INFOSAN

Mai rar nistagmusul congenital poate fi determinat și de afecțiuni congenitale ale globului ocular. Boala a fost împărțită în două categorii: nistagmus aferent de tip senzitiv care apare în urma afectării globului ocular, cu scăderea acuității vizuale datorată bolilor oculare congenitale și nistagmus eferent infantil idiopatic cauzat de activitatea anormală a mușchilor oculomotori.

Nistagmusul prezent încă de la naștere sau care apare în primele 2 luni de viață apare cel mai frecvent în urma unor afecțiuni neurologice sau este nistagmus idiopatic. Nistagmusul care apare după luni de viață este cauzat oftalmologie: tratamentul nistagmusului deficitul aferent senzitiv.

Nistagmusul care apare în boala numită albinism debutează tot după vârsta de luni. Nistagmusul oftalmologie: tratamentul nistagmusului debutează după vârsta de 6 luni este considerat nistagmus infantil latent, cu debut întârziat sau nistagmus al copilăriei și are un prognostic mai grav. Ambele tipuri de nistagmus congenital afectează ambii ochi, oftalmologie: tratamentul nistagmusului fiind simetrice.

În ce constă tratamentul nistagmusului

Mișcările involuntare sunt în general orizontale și dispar în timpul somnului. Fenitoina, un medicament antiepileptic, alcoolul consumat în exces și medicamentele sedative pot afecta funcția normală a labirintului aflat în urechea internă. Alte cauze sunt: traumatismele craniene în urma accidentelor de circulație, afecțiunile urechii oftalmologie: tratamentul nistagmusului precum labirintita și boala Meniereaccidentele vasculare cerebraledeficitul de tiamină vitamina B1 și deficitul de vitamina B Orice afecțiune neurologică a sistemului nervos central precum scleroza multiplă poate determina nistagmus în cazul oftalmologie: tratamentul nistagmusului care zonele responsabile de controlul mișcărilor globilor oculari sunt afectate.

Aproape toți pacienții cu albinism boală caracterizată prin depigmentarea cutanată, a foliculilor piloși și a irisului prezintă nistagmus. Alte cauze de nistagmus dobândit sunt: dezvoltarea anormală a controlului mișcărilor oculare în copilărie, retinopatia pigmentară, anomaliile de refracție ale globului ocular miopia forte sau astigmatismul și cataracta congenitală.

Cel mai frecvent întâlnit tip de nistagmus dobândit este cel de cauză vestibulară.

De cate tipuri este Nistagmusul?

Nistagmusul de cauză vestibulară se însoțește și de alte simptome, precum tinitus și hipoacuzie. Pacienții pot acuza diplopie vedere dublă și încețoșarea vederii.

Disfuncția sistemului vestibular se testează prin proba Romberg. Pacientul este rugat să închidă ochii și să stea în picioare cu membrele inferioare apropiate unul de celălalt. În cazul în care există o leziune la nivelul sistemului vestibular, pacientul se va apleca involuntar pe partea afectată.

Gradul de afectare al acuității vizuale la pacienții cu nistagmus congenital depinde de afectarea propriu-zisă a ochiului.

cauzele și semnele miopiei la copii

Unii pacienți pot fi capabili să citească majoritatea literelor de pe optotipul Snellen, în timp ce alții pot prezenta cecitate pierderea vederii totală sau parțială. Gradul de severitate al nistagmusului poate varia în funcție de direcția în care este orientată privirea și distanță. Foarte multe persoane cu nistagmus prezintă o acuitate vizuală variabilă în funcție de condițiile exterioare.

În situațiile stresante și în mediile oftalmologie: tratamentul nistagmusului care presupun prezența multor stimuli vizuali, vederea va scădea. Foarte multe persoane cu nistagmus își găsesc oftalmologie: tratamentul nistagmusului poziție particulară în care mențin capul, în acea poziție existând cele mai diminuate mișcări ale globilor oculari. Tipul de investigații efectuate depinde de tipul nistagmusului vertical, orizontal sau rotator și de vârsta pacientului.

În cazul nistagmusului congenital, controlul și supravegherea oftalmologică sunt vitale. Se încearcă determinarea cât oftalmologie: tratamentul nistagmusului precisă a acuității vizuale în vederea corectării acesteia, pentru a facilita dezvoltarea cât mai corectă a aparatului vizual.

Sunt rememorate formele de nistagmus şi opsoclonus ocular congenital, sen­sorial sau neurologic şi etiopatogenia acestor mişcări cronice care implică cinci sau şase perechi de nervi cranieni. Cazuistica personală este prezentată pe constatările unei mari familii cu patologie genetică neurooculară din Sudul Banatului.

Pentru aceasta se folosește optotipul Snellen, se testează vederea în diverse condiții de luminozitate și se testează câmpul vizual. Se analizează și reacția pupilară la lumină reflex fotomotorse măsoară tensiunea oculară și se efectuează fundul de ochi. Aceste investigații sunt foarte utile pentru a pune în evidență o afecțiune oftalmologică ce poate determina nistagmus.

100 Romania - dr. Dana Preoteasa, medic primar oftalmolog

În cazuri mai rare este necesară înregistrarea activității electrice de la nivelul retinei numită electroretinogramă pentru a pune în evidență o afecțiune a retinei care poate determina nistagmus și poate duce la scăderea progresivă a vederii numită retinopatie pigmentară. Pentru un nistagmus dobândit, este necesară în general o examinare neurologică. Se fac niște teste care doresc declanșarea nistagmusului, acestea constând în: solicitarea pacientului să se rotească pe loc timp de 30 de secunde, după care este oprit și este rugat să privească oftalmologie: tratamentul nistagmusului obiect fix; solicitarea pacientului să urmărească un pix ce este deplasat în câmpul său vizual, orizontal și vertical.

Nistagmusul apare după sfârșitul primului test și în timpul celui de-al doilea test: ochii se mișcă încet într-o direcție, apoi vor apărea mișcări rapide în direcția opusă. În cazul în care nistagmusul este cauzat de o afecțiune neurologică, rapiditatea mișcărilor va depinde de cauza acestuia.

boli de ochi nistagmus tratament

Pacientul va trebui să îi răspundă medicului examinator la următoarele întrebări: când a apărut prima dată nistagmusul? Electrooculograma înregistrarea mișcărilor globilor oculari - înregistrează activitatea mușchilor extrinseci ai globului ocular. RMN cerebral- cu sau fără substanță de contrast, pune în evidență anumite procese înlocuitoare de spațiu la nivel intracerebral tumori sau malformații cerebrale care pot determina ca simptom secundar nistagmus.

farmacia oftalmica df masă optică verifica vederea

Nistagmusul dobândit dispare în momentul în care boala cauzatoare este tratată. În cazul nistagmusului congenital se corectează vederea cu ochelari sau lentile de contact, însă nistagmusul nu se corectează, cu toate că mișcările oculare involuntare se oftalmologie: tratamentul nistagmusului odată cu corectarea vederii.

Uneori este necesară intervenția chirurgicală pentru a repoziționa mușchii care controlează mișcările globilor oculari. Oftalmologie: tratamentul nistagmusului lucru se face pentru a diminua amplitudinea mișcărilor capului necesare pentru a ajunge la punctul nul. Uneori sunt utilizate și medicamente în tratamentul nistagmusului dobândit, în principal la pacienții cu scleroză multiplă.

Acestea ajută la reducerea mișcărilor globilor oculari și scad concentrarea pacientului asupra mișcărilor de nistagmus. Medicamentele utilizate sunt în general anticonvulsivantele, care scad degradarea neurotransmițătorului inhibitor GABA acid gama amino butiricscăzând impulsurile stimulatoare de la nivelul globilor oculari.

Gabapentina și clonazepamul sunt cel mai frecvent utilzate. La momentul actual s-a dezvoltat o tehnica de bio-feedback. Cercetătorii au căutat metode pentru a ajuta pacientul să conștientizeze mișcările globilor oculari și să le întinerirea vederii. Aceste tehnici de control se bazează pe semnale oftalmologie: tratamentul nistagmusului și audio biofeedback.

Este foarte important de știut că mulți copii cu nistagmus nu prezintă și alte afecțiuni oculare, ale sistemului nervos sau alte probleme de sănătate. Majoritatea pacienților care suferă de albinism prezintă și nistagmus. Această boală presupune lipsa pigmentului la nivel ocular și cutanat. Cataracta juvenilă și sindromul Down sunt alte afecțiuni în care nistagmusul este foarte frecvent.

Acestea se fac la nivelul mușchilor extrinseci ai globilor oculari în general la nivelul mușchilor drepți sau retrobulbar. Aceste injecții efectuate în ședințe repetate s-au dovedit a fi foarte eficiente, un dezavantaj fiind însă acela că, pe lângă mișcările de nistagmus, sunt abolite și celelalte mișcări fine ale globilor oculari.

Diplopia poate apărea ca o complicație a acestui tratament.

Mai multe despre acest subiect